| Redeschiderea negocierilor si sfidarea Frantei si Germaniei |
Gabriel G. Stanescu
Mai intai de toate, felicitari lui Traian Basescu pentru succesul obtinut! In urma cu 15 ani, daca i-ar fi spus cineva constanteanului ca va fi primar al Bucurestiului si, mai ales, presedinte al Romaniei, cred ca l-ar fi trimis la Balaceanca.
 Dar iata ca tot ce ieri era de necrezut, astazi este posibil. Daca ma gandesc bine, Basescu (nu stiu daca isi da seama de extraordinara responsabilitate) va fi echivalentul celorlalti sefi de stat din istoria Romaniei, chiar al zecelea, asemenea lui Carol I, Ferdinand sau Antonescu. Istoria va judeca locul pe care se va plasa Basescu in aceasta ierarhie. El va sta la masa cu Bush sau cu Chirac, in dreptul placutei cu numele Romania. Ma duce gandul la prima delegatie a Romaniei la Consiliul Europei, la hainele mototolite, cravatele si ciorapii neasortati, la pantofii scalciati, la glumele grosiere, la rasul si vorbitul ca pe maidan, intr-o franceza sau engleza de balta, pana la spartul sticlei de palinca in Hemiciclul de la Strasbourg, ce i-a facut pe lorzii britanici bolnavi de guta si pe ritosii parlamentari occidentali sa iasa in fuga din sala. Sper ca acest cosmar sa fie dat uitarii.
Pana atunci insa, ieri, am asistat la primul discurs al lui Traian Basescu (cu cravata «la si un sfert»; nu l-o fi vazut nimeni?) in calitate de «viitor presedinte». Asa cum spuneam si cu alta ocazie, actualul sef al statului, un om cu o forta politica remarcabila, este inconjurat, din pacate, de o echipa de consilieri de o calitate indoielnica. Daca unii au avut o oarecare experienta in presa, asta nu inseamna ca pot sa-i dea cele mai bune sfaturi in materie de politica interna, dar mai ales externa.
Din nefericire, acest fapt a fost vizibil in discursul electoralo-prezidential de ieri. Basescu a facut cateva gafe, care sa speram ca vor ramane fara urmari grave. Sfetnicii lui de taina, intre care unul are la randul sau un consilier banuit a fi fost kaghebist, i-au propus o abordare in alb si negru a relatiilor internationale. Este cel putin o inabilitate diplomatica sa spui ca doresti sa ai relatii preferentiale doar cu axa Washington-Londra. Intr-un discurs la fel de transant ar fi putut afirma ca atat Statele Unite, cat si Uniunea Europeana sunt pilonii pe care Romania trebuie sa se sprijine, fara a nemultumi pe cineva. Sa spui ca a doua prioritate in politica externa este relatia cu Moldova si de-abia in al treilea rand cea cu Europa, cred ca este o mare gafa, pe care Romania ar putea sa o plateasca foarte scump.
Indepartarea de Berlin si Paris cred ca nu va fi vazuta cu ochi buni de cancelariile occidentale. In ultimii ani, tara noastra obtinuse bilete de favoare din partea Frantei si Germaniei, tandemul de forta al UE, si ar fi dramatic sa ajungem din nou sa fim repudiati de aceste mai importante state europene, din punct de vedere politic, financiar si militar. Unii dintre sfatuitorii de politica externa il imping pe Basescu intr-o prapastie, considerand ca cele doua importante state europene, nucleul dur al Europei, au drept principal scop lupta impotriva SUA si ca in mod necesar trebuie sa se situeze de o parte sau de cealalta a redutei. Nimic mai fals!
O alta gafa pe care un viitor sef de stat, responsabil, nu ar fi trebuit sa o faca se refera la interviul dat la BBC, unde a afirmat, ca intentioneaza (in ce calitate?) redeschiderea a doua dosare de negociere ("Energie"si "Otel"), tocmai acum cand Parlamentul European si Consiliul European urmeaza sa bata in cuie aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. Ori consilierii sai sunt rau-intentionati, ori este vorba despre o crasa ignoranta si o necunoastere a unor cutume diplomatice si a obligatiilor ce deriva din angajamente luate de un stat, indiferent de conducatorii care se perinda in fruntea lui. Bulgaria a incercat in urma cu catva timp o astfel de echilibristica, intentionand sa redeschida capitolul "Energie"si era cat pe-aci sa i se prelungeasca termenul de aderare, dupa care a fost nevoita sa lase "ciocu’ mic". Evident, Traian Basescu are libertatea de a face orice il taie capul, dar, daca se considera un politician responsabil, ar trebui sa-si nuanteze discursul, mult diferit de aplombul celui de pe punte. In rest, am inteles ca in zilele viitoare trebuie sa ne asteptam la tragerea in teapa, in Piata Victoriei, a adversarilor politici vinovati de acte de coruptie.
Basescu a mai spus ieri, probabil nu in calitate de presedinte al Romaniei, aflat deasupra intereselor politice, ci intr-o ipostaza de lider al Aliantei PNL-PD, ca spera sa cristalizeze un guvern in jurul liberalilor si democratilor. Nu a apucat sa cante cocosul de trei ori (de fapt, nici macar o data) si am constatat ca, intr-adevar, politica este o mare curva, cu C mare. Umanistii au devenit peste noapte independenti, dupa ce garantasera fidelitate PSD, la fel si maghiarii, care au spus ca isi vor reanaliza pozitia in functie de noile miscari pe scena politica. In acest context si cu sprijinul minoritatilor din Camera Deputatilor, probabil ca se va ajunge la o majoritate care sa excluda pentru urmatoarea perioada coabitarea. Tot cu un astfel de inteles ar trebui explicata si atitudinea Corinei Cretu, care, ieri, inainte de a incepe discursul sau de adio, cu greu isi putea reprima zambetul si satisfactia victoriei lui Basescu. Daca ar fi sa ne mai amintim si de absenta lui Ion Iliescu de la Sediul din Kisseleff, de duminica seara, poate ca vom intelege mai bine ce urmeaza sa se intample in PSD. Din aroganta sau din ideea perenitatii la Cotroceni, mai multi consilieri si-au exprimat, cu diverse ocazii, speranta ca Nastase va fi invins. Nu este exclus sa fie vorba si de o tradare din interior, care sa nu fie straina de niste baroni ai lui Iliescu. Desigur ca infrangerea lui Nastase si, altfel spus, victoria lui Basescu au cu totul alte cauze ce tin de Romania profunda. Nu stiu daca sunt astazi doua Romanii sau mai multe, insa ma tem ca am revenit la starea extrem de tensionata a anului 1990, in care fundamentalismul unor talibani, aflati pe o baricada sau pe cealalta, a dus Romania la marginea civilizatiei europene. Ar fi fost nevoie in aceasta perioada de un presedinte intelept, cu o mare experienta politica, un presedinte novator, care sa nu aiba radacini in comunism sau in abisurile kaghebismului.
Basescu a mai lansat, ieri, un mesaj de multumire catre societatea civila si a garantat libertatea de expresie catre jurnalisti. Sa-i dam crezare, fara a uita insa ca in cele cinci mandate de ministru, cu care se mandreste, presa nu s-a bucurat in nici un caz de libertate. De asta data insa, fiind presedinte, sa speram ca isi va tine promisiunea. Pana atunci, sa nu uitam ca ne asteapta noi alegeri pentru Primaria Bucurestiului.
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2004-12-14 09:46:37 |
 Postata de 2good |
|
|
