| "Astazi e ziua ta..." - Tudor Octavian |
Sa fii recunoscut prin ceea ce spui, sa nu te contrazici, asta inseamna sa te definesti ca persoana. E ceea ce spune despre sine prozatorul si publicistul Tudor Octavian. Astazi implineste 65 de ani.
 "Eu nu sunt nici scriitor, nici ziarist"
"Dupa 1990, pentru mine, fiecare an care a trecut a fost un an bun, din cauza ca am facut tot ce am vrut, cum am vrut, pentru cine am vrut. In aceasta lume a presei am ramas si am lucrat acolo unde raspunsul a fost bun. Atunci cand dialogul a pierdut aceste date am plecat. Trebuie sa precizez ca, pentru mine, dupa 1990, munca in acest domeniu, al presei, a fost un permanent noroc. Am putut sa scriu ce am vrut. Nu am avut probleme cu varsta nici cand eram mai tanar, nici atunci cand ar fi trebuit sa le am, singurele mele probleme sunt cele profesionale si ale familiei. Cand nu ai o profesie bine definita devii mos sau devii nea Cutare. Chestiunea varstei, chestiunea treptelor se pune doar la oamenii care au ie-sit din sistemul social. Conteaza foarte mult si tara unde traiesti. In Franta nu exista babe, exista doar doamne in etate. Babe si mosi gasesti acolo unde este saracie, acolo unde este pauperitate.Nu am avut de-a lungul vietii mele nici o aniversare. Am participat la aniversarile prietenilor mei, dar eu nu am avut niciodata asa ceva. Nu din cauza ca as fi modest, ci poate pentru ca am fost neglijent. Poate si pentru ca le-am creat celor din jur ideea sanatoasa ca din viata mea este probabil lucrul care conteaza cel mai putin. Toata viata mi-am trait-o cu grija de a nu constitui pentru nimeni o povara, de a nu deveni pentru nimeni un obstacol. Nu poti sa fii liber daca te agati de altii, dar in acelasi timp libertatea se plateste. In ceea ce ma priveste, cred ca e bine ca am pus ordine in lucrurile importante si neimportante. Te poti remarca si prin ceea ce nu faci. Ca jurnalist esti cam in aceeasi conditie ca si medicul. Primul lucru este sa nu faci rau, iar binele il masori de doua ori inainte de a-l face pentru ca poate fi un bine inoportun. Un jurnalist, dupa parerea mea este omul care mai traieste si dupa ce s-a stins. Continui sa fii viu si dupa ce ai terminat cu lumea aceasta. Acum patru ani am descoperit ce important este sa fii viu. Pentru ca nu s-a terminat atunci, m-am simtit dator sa-mi controlez atent fiecare pas, fiecare cuvant pe care il spun. Atunci am descoperit ca oricat timp ai avea, niciodata nu e destul. Pentru orice... Eu nu sunt nici scriitor, nici ziarist. Eu sunt un om care traieste din relatia cu cultura si cu publicul. Trebuie sa nu cumva sa spui prostii, chiar si atunci cand vorbesti singur sa nu o faci fara miez. Daca nu faci permanent acest exercitiu de control periodic risti sa ajungi un palavragiu public. Pe masura ce se schimba lucrurile se schimba si definitia ta. In Marquez exista o fraza pe care am intalnit-o cu mare placere, ca si cum as fi scris-o eu. Cineva i-ar fi zis: "Cat ma bucur ca esti asa cum scrii. Ma temeam sa nu fie altfel". Ce inseamna sa fii asa cum scrii? Sa fii recunoscut prin ceea ce spui; asta inseamna sa te definesti ca persoana". (Loreta Popa)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-12-11 10:59:08 |
 Postata de 2good |
|
|
