| Hotararea judecatoreasca (III) |
SFATURI JURIDICE - avocat Eduard Fagaraseanu "Stefanica, Dutu&Asociatii"
In episoadele trecute am tratat definitia hotararii judecatoresti, tipologia, atacarea, comunicarea si partile componente ale acesteia. In aceasta sapta-mana a venit randul efectelor hotararii judecatoresti.
 Hotararea, ca act final al judecatii, produce urmatoarele efecte:
dezinvesteste instanta de solutionarea litigiului. Cererea de chemare in judecata ii investeste pe judecatori, iar hotararea ii dezinvesteste, dupa pronuntare nemaiputand reveni asupra solutiei.
hotararea constituie din punct de vedere probator, inscris autentic, facand dovada pana la inscrierea in fals in ceea ce priveste constatarile personale ale judecatorilor;
hotararea constituie titlu executoriu, putand fi pusa in executare in termenul general de prescriptie de trei ani, iar in cazul hotararilor prin care s-au stabilit drepturi personale nepatrimoniale, termenul de prescriptie este de 30 de ani. Daca se implineste termenul de prescriptie fara ca hotararea sa fi fost pusa in executare, aceasta isi pierde puterea de lucru judecat, astfel incat este necesara introducerea unei noi cereri, cu conditia ca dreptul la actiune sa nu se fi prescris. Hotararea produce efecte retroactive, adica constata drepturi preexistente, hotarari declarative. Insa hotararile pronuntate in actiunile in constituire de drepturi creeaza situatii juridice noi si produc efecte in principiu numai pentru viitor. Exista si hotarari care creeaza situatii juridice noi, insa efectele se produc retroactiv (de exemplu: desfiintarea casatoriei, tagaduirea paternitatii).
hotararea definitiva se bucura de putere de lucru judecat – res iudicata pro veritate habetur – principalul efect al hotararilor judecatoresti. Hotararile de prima instanta, nedefinitive, se bucura de putere de lucru judecat, dar aceasta este relativa si se consolideaza numai la ramanerea defivitiva a hotararii.
LUCRU JUDECAT. Puterea de lucru judecat are la baza doua reguli fundamentale:
cererea nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data. Pentru ca sa existe putere de lucru judecat, este necesar sa fie examinat si rezolvat litigiul in fond;
solutia cuprinsa in hotarare este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare. Ceea ce trece in puterea lucrului judecat este dispozitivul hotararii, insa prestigiul justitiei impune ca existenta posibilelor contradictii existente sa fie evitata si intre considerente.
Rezulta ca ceea ce legitimeaza autoritatea de lucru judecat nu este atat caracterul definitiv al hotararii, ci adevarul care trebuie sa stea la baza ei. Art. 1201 Cod Civil prevede "este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate". Asadar, pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie sa existe tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza. In legatura cu primul element, si anume partile, se are in vedere nu prezenta lor fizica, ci cea juridica, adica participarea la proces in nume propriu sau in calitate de reprezentant. In ceea ce priveste cel de-al doilea element, obiectul, se are in vedere nu numai obiectul material, pretentia dedusa judecatii, de exemplu bunul revendicat, ci si dreptul subiectiv care poarta asupra obiectului, de exemplu dreptul de proprietate asupra bunului revendicat. Potrivit instantei supreme, exista identitate de obiect chiar daca acesta este formulat in mod diferit in cele doua cereri, insa scopul final urmarit de reclamant este acelasi. In ceea ce priveste al treilea element, cauza, trebuie avut in vedere temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere.
Literatura de specialitate precizeaza ca puterea de lucru judecat are un aspect pozitiv, in sensul ca partea care a castigat procesul se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotararea definitiva intr-o noua judecata, fara ca aceasta instanta sa mai poata lua in discutie existenta dreptului si un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, intrucat nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu.
CARACTER. In raport cu dispozitiile legale care reglementeaza puterea de lucru judecat, se apreciaza ca aceasta prezinta urmatoarele caractere:
exclusivitate, care face ca un nou proces intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si avand aceeasi cauza, sa nu mai fie posibil;
incontestabilitatea care face ca hotararea definitiva sa nu mai poata fi pusa in discutie de catre parti ori procuror, decat prin intermediul cailor de atac;
executorialitatea care face ca hotararea definitiva sa poata fi pusa in executare silita la cererea partii care a castigat procesul sau a procurorului ori chiar din oficiu, cu indeplinirea unei conditii, si anume ca hotararea sa fie susceptibila de executare.
obligativitatea care face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat.
Puterea de lucru judecat poate fi invocata pe cale de exceptie de oricare parte interesata, de procuror sau de instanta, din oficiu, in orice stadiu al procesului, chiar inaintea instantei de recurs, potrivit articolului 166 din Codul de Procedura Civila.
AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT INTR-UN PROCES CIVIL ULTERIOR
Persoana vatamata prin savarsirea unei infractiuni se poate constitui parte civila in procesul penal ori actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, conform articolului 17 din Codul de Procedura Penala. In cazul in care actiunea civila nu s-a exercitat in cadrul procesului penal, ci separat ori s-a dispus disjungerea, hotararea penala definitiva are, in cadrul procesului civil, putere de lucru judecat cu privire la existenta faptei, persoana care a savarsit-o si la vinovatia acesteia, in baza articolului 22 din Codul de procedura penala. Astfel ca intr-un litigiu civil ulterior aspectele mai sus mentionatae nu pot forma obiect de discutie. De asemenea, daca instanta penala a stabilit si intinderea prejudiciului cauzat ca urmare a savarsirii infractiunii, instanta civila retine ca dovedit acest prejudiciu, insa partile care nu au figurat in procesul penal pot discuta intinderea prejudiciului, intrucat, in ce priveste latura civila, hotararea instantei penale produce efecte relative.
PRECONTRACT CU AGENTUL IMOBILIAR
LAZAROIU ALEXANDRINA, BACAU: "La data de 17.01.2002 mi-am vandut locuinta din Brasov cu gandul de a-mi cumpara una in Onesti, mai aproape de locurile natale si pentru linistea minorului, pe atunci, de 17 ani, Alexandru, bolnav grav, cu un handicap de gradul I. La data de 19.01.2002 am contactat agentia Cenius din Brasov cu filiala in Onesti, pentru gasirea unui apartament in Onesti. Mi-a fost recomandat un apartament, mi-a placut si am incheiat un precontract cu agentia. In fata sefului lor, Nichifor Grigore, am achitat la semnarea acestuia suma de 2.000 USD. La notarul Vranceanu Constantin urma sa semnam contractul la data de 23.01.2002. Aici, a fost o problema si anume Tanase Ion a sustinut ca are procura autentificata de la fata sa, Tanase Florentina. Atunci s-a mai descoperit si o ipoteca care a fost ridicata imediat de cineva de la notariat, in ur-ma careia s-au perfectat actele legal. In august 2002 am fost citata la tribunal ca parte vatamata, ca si Tanase Florentina care i-a intentat proces lui Tanase Ion, tatal ei. Dupa doi ani de procese la judecatoria Onesti, la tribunalul Bacau hotararile au fost de partea fetei, tatal sau pierzand procesul, iar noi am fost aruncati in strada. Este o nedreptate, deoarece fata era in tara si stia de intentia tatalui ei de a vinde apartamentul. Va rog sa ne spuneti ce putem sa facem in aceasta situatie? Cu noi cum ramane, am dat multi bani pe apartament?".
RASPUNS: Stimata doamna, din scrisoarea dumneavoastra intelegem ca ati purtat tratative pentru incheierea contractului de vanzare cumparare a apartamentului in discutie cu o alta persoana decat proprietarul, persoana care nu detinea o imputernicire in baza careia sa poata semna in mod valabil contractul. Intrucat numai proprietarul poate dispune in mod liber de bunul sau, este firesc ca persoana care a incheiat contractul fara a avea o asemenea imputernicire sa fie raspunzatoare atat fata de dumneavoastra in calitate de cumparator de buna credinta, cat si fata de adevaratul proprietar. Ceea ce va ramane de facut este sa-l actionati in judecata pentru repararea pagubei pricinuite. Faptul ca adevaratul proprietar avea cunostinta ca tatal sau avea intentia de a vinde apartamentul nu are nici o importanta, intrucat acesta nu are nici un drept asupra imobilului si nimeni nu poate vinde bunul altei persoane decat in cazul in care actioneaza in calitate de mandatar cu procura autentica.
DESPAGUBIRI
Bucioiu Tamara, Germania: "Vreau sa stiu ce se poate face sa primim drepturile care ni se cuvin. Noi, mama si eu, avem mostenire de la bunicul teren si case in Bulgaria. Nu am stiu ca se dau despagubiri, si de aceea nu am facut cerere. Ce putem face acum? Nu mi se pare corect sa nu primim despagubiri, deoarece noi avem acte, avem tot ce ne trebuie doar ca nefiind mediatizata acea lege nu am stiut de ea si de aceea nu am facut la timp acel dosar."
RASPUNS: Stimata doamna, in situatia de fata nu se mai poate face nimic intrucat Legea 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 prevede un termen pentru depunerea cererilor in baza carora cetatenii romani au dreptul la despagubiri, insa termenul legal a fost depasit. In baza art. 4 alin. 1 din Legea 9/1998 «in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele indreptatite la compensatii, fostii proprietari sau mostenitorii acestora, vor depune in acest sens cereri insotite de acte doveditoare la comisia judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea legii».
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-11-27 12:53:36 |
 Postata de 2good |
|
|
