| Cel mai batran spargator din Romania |
"Sunt "Picu - cap de mort", unul din spargatorii celebri din Bucuresti intre 1941 si 1945 si, din cate stiu eu, sunt singurul gangster minor condamnat la moarte din istoria Romaniei". Batranul, inalt, vioi, pune pe masa un dosar cu documente. "Aici scrie tot. Nu va mint". intr-adevar, dosarul contine condamnari la moarte, gratieri, condamnari la detentie pe viata, deportari - toate pe numele sau. Din toti spargatorii de elita ai Bucurestiului precomunist, nu a mai ramas decat el. Grigore M. nascut pe 15 mai 1926, in Bucuresti, termina scoala primara la Antim, unde invata foarte bine franceza, limba pe care o va exersa toata viata. Urmeaza cateva clase de liceu la Polizu, cu practica la uzinele Vulcan, unde s-a si angajat, abandonand scoala. In 1941 a fost rugat de fratele sau Tudorel, care intrase in randul "gangsterilor", asa se numea atunci "lumea interlopa", sa confectioneze unelte de spargator. Acestea erau facute din otel de arc de locomotiva. Pentru un "set de spargator", format din 15 piese, primea bani cat salariul sau pe un an - deci, rentabil.Lucra cam trei zile la o asemenea comanda. Apoi a intrat in gasca lui Tudorel, ca spargator. Nu mai stie de ce, dar a fost poreclit "Picu - cap de mort". In scurt timp a devenit expert.
 "Ponturile veneau de la cei care se invarteau in lumea buna - "la data x va veni la banca y marfa cutare". Obiectivele erau exclusiv particulare, banci sau case. "Banca Stanescu", "Bijuteria Agopian"... si multe altele. Sa va dau un exemplu, o banca din centrul Bucurestiului. Am studiat-o aproape o luna. Trebuia sa trecem de un grilaj metalic asigurat cu lacat, apoi de o usa. Era simplu sa intri, dar din 10 in 10 minute trecea pe acolo patrula. Intr-o noapte am verificat lacatul si lantul. A doua zi am cumparat unele identice, doua sau trei randuri. Apoi, noaptea, intre doua ronduri, am taiat lantul original, am deschis usa, am fost bagat inauntru singur, sa operez seifurile metalice, iar tovarasii mei au inchis usa si au pus lantul cu lacatul fals. Patrula a venit, a verificat daca e totul incuiat, si a plecat linistita. inauntru, am deschis seiful, am luat bijuteriile si banii. La momentul dinainte stabilit, tovarasii mei au deschis usile, am iesit, am incuiat la loc si am plecat". In 1942, la 16 ani, e prins si condamnat. Reuseste sa evadeze, ajutat din afara de fratele sau. In 1943 Picu a fost prins din nou, dupa mai multe "activitati", cum le numeste el. In 1944 incearca sa evadeze de la Jilava. "Am cumparat un baros si doua dalti de la un vietas , dar nu am apucat sa sap prea mult ca m-a parat un tigan. Am luat 25 de lovituri de bici si am fost bagat la carcera. Cand am iesit de la restrictie am facut rost de un cutit improvizat dintr-o panza de bomfaier si l-am infipt in tiganul turnator. Din pacate, i-am ratat inima si a supravietuit". Picu avea bani chiar si in puscarie, ii aducea mama sa din locurile in care ii ascunsese si pe care i le indica la vorbitor. In 1944 e condamnat la moarte, prin sentinta 4865. Recursul ii este respins. "Nu implinisem inca 18 ani. Mi-aduc aminte ca m-au scos din "celula mortii" si condus catre "Valea Piersicilor", locul de executie. Dupa cativa pasi custodele Arabagiu a strigat sa opreasca executia: ma gratiase Antonescu". Pedeapsa ii fusese comutata la detentie pe viata. Este mutat la puscaria din Aiud in 1945. A reusit sa evadeze de aici, dupa nici un an de detentie. A fost prins iar in 1946, condamnat din nou la inchisoare pe viata si bagat la puscaria Vacaresti. A mituit si a reusit sa scape din inchisoare in 1950.
|
| 2003-11-20 09:37:15 |
 Postata de foxy_maryan |
|
|
