| Seful SIE, Gheorghe Fulga: |
Desi discretia e una dintre valorile de baza ale serviciilor secrete, directorul SIE, Gheorghe Fulga, a acceptat sa stea de vorba cu Jurnalul National, acordand un amplu interviu.
 Directorul Serviciului de Informatii Externe (SIE), Gheorghe Fulga, vorbeste in interviul acordat Jurnalului National despre functia pe care o ocupa si institutia pe care o conduce. Ne-a mai spus ca dupa alegeri sigur nu va pleca ambasador.
GABRIELA ANTONIU
Jurnalul National: Domnule Fulga, sunteti sociolog de profesie, asadar sunteti pasionat de tot ceea ce inseamna om si umanitate. Valorile in care credeti (sau credeati) n-au fost cumva rasturnate de realitatile nude, asa cum le vedeti reflectate in notele de informare?
Gheorghe Fulga: Intr-adevar, ma consider o persoana pasionata de umanitate si valorile ei, iar ca sociolog urmaresc cu atentie evolutiile sociale si politice, pe care le analizez in functie de propriul meu sistem de valori. Ca director al Serviciului de Informatii Externe cred insa ca rolul meu cel mai important este acela de a promova valorile democratice fundamentale ale statului roman si ale societatii noastre, de a asigura contributia specifica a SIE la apararea lor impotriva potentialelor amenintari, care, din pacate, nu ocolesc nici o tara sau comunitate.
Indeplinirea functiei mi-a oferit posibilitatea sa-mi consolidez propriul sistem de valori si m-a sensibilizat la alte fatete ale realitatilor lumii contemporane si, in particular, asupra locului Romaniei in contextul geopolitic actual.
Cui i-a venit ideea de a va numi in aceasta functie?
Desi la vremea respectiva nu cunosteam foarte bine procesele si mecanismele de functionare ale unui serviciu secret, argumentele si increderea acordata de presedintele Romaniei m-au convins sa accept.
In istorie veti ramane ca directorul SIE din momentul in care Romania a aderat la NATO. Fara indoiala ca ati si cules roadele predecesorilor. Dar momentul NATO a coincis si cu restructurarea SIE si anuntata demilitarizare. Ce ati avut in vedere?
Nu m-am gandit nici un moment la dimensiunea istorica a activitatii mele, indiferent de institutia in care am lucrat. Dincolo de semnificatia indeplinirii unui obiectiv strategic al intregii tari, admiterea Romaniei in NATO a rasplatit activitatea sustinuta a Serviciului de Informatii Externe pentru apararea si promovarea interesului national. Miza noastra a fost intarirea credibilitatii prin racordarea la valorile, obiectivele si misiunile comunitatii de informatii euroatlantice. In acest proces a trebuit sa tinem pasul si cu schimbarile din mediul international de securitate generate de 11 septembrie 2001. Aceasta explica parametrii restructurarii SIE. In privinta demilitarizarii, as spune ca nu este un scop in sine, ci o etapa fireasca in succesiunea reformelor institutionale, in contextul obligatiilor asumate de tara noastra ca membru al comunitatii euroatlantice. As dori sa subliniez insa ca acest proces trebuie abordat nuantat, ca nu poate fi facut oricand si la intamplare. Numai o cultura organizationala solida – pe cale de consolidare in Serviciul de Informatii Externe – poate sustine o asemenea schimbare, care nu inseamna renuntarea la disciplina si la rigoare, ci dimpotriva, asumarea constienta a regulilor stricte specifice unui serviciu de informatii.
Discretie
In cei patru ani de cand sunteti in fruntea SIE ati fost discret. Sa intelegem ca declaratiile dumneavoastra ca va doriti un SIE transparent au fost un demers al politicianului sau al profesorului-sociolog Fulga?
Discretia face parte din setul de valori al unui serviciu de informatii. Potrivit legii, SIE nu poate da publicitatii date privind actiunile desfasurate, sursele sau mijloacele si metodele folosite. Respectand aceste limite, o perceptie corecta asupra Serviciului, inclusiv in presa, a constituit o prioritate a mea, ca sef al acestuia. Cei care vor sa ne "vada" au la dispozitie si site-ul nostru (www.sie.ro), accesat numai in ultimul trimestru – daca acest lucru poate fi relevant pentru cititorii dumneavoastra – de peste 10.500 de persoane, dintre care aproape 2.000 din strainatate.
Cat de deschis la cooperare cu serviciile similare poate fi SIE? La un serviciu de informatii externe regula de aur nu este "izolationismul"?
Trebuie luat in considerare faptul ca amenintarile la adresa securitatii aliate si comunitare sunt si amenintari la adresa securitatii nationale, a vorbi despre "izolationism" in acest moment mi se pare total neproductiv. In contextul dezvoltarii transfrontaliere a unor fenomene cum sunt terorismul si criminalitatea organizata, sarcinile pe care le are SIE pentru apararea intereselor nationale cresc in complexitate. Iata de ce cooperarea cu serviciile de informatii partenere, in principal cu cele apartinand statelor euroatlantice, a devenit o resursa a activitatilor SIE.
Cat de vulnerabila este Romania in ceea ce priveste crima organizata, traficul transfrontalier, spionajul altor tari, referindu-ne mai ales la situatia din regiunea in care ne gasim?
Securitatea nationala este perceputa ca un proces dinamic cu geometrie variabila, care impune o raportare permanenta la noile tipuri de amenintari din mediul extern: terorismul, proliferarea armelor de distrugere in masa, migratia ilegala, conflictele etnice si religioase si nu numai. Majoritatea acestora are un grad ridicat de impredictibilitate, se intrepatrund tot mai mult si, in functie de particularitatile diferitelor zone, tind sa se muleze pe anumite vulnerabilitati sau imposibilitati de actiune locale, crescand gradul de risc la adresa securitatii. Fie ca este vorba de Europa de Sud-Est, de Caucaz, Asia Centrala, Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, caracterul indivizibil al securitatii impune un exercitiu comun pentru gestionarea eficienta a principalilor vectori de amenintare. In prezent, acest exercitiu echivaleaza cu consensul aliat de a "proiecta stabilitate", unul dintre motivele pentru care NATO este implicata, de exemplu, in Afganistan.
Problema transnistreana
Transnistria este o regiune ce atrage miscarile teroriste si criminalitatea organizata. In ce masura trebuie sa ne consideram amenintati si revoltati de regimul de-acolo?
Problema transnistreana, nereglementata dupa 12 ani de la declansarea conflictului armat de pe Nistru, care a transformat zona, in ultima perioada, intr-un "paradis" al infractionalitatii transfrontaliere organizate, constituie un risc major de securitate la frontiera estica a comunitatii europene si euroatlantice. Din aceasta perspectiva, solutionarea conflictului transnistrean si restabilirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova sunt esentiale pentru asigurarea unui climat stabil in vecinatatea Uniunii Europene si a NATO. In calitate de stat-frontiera al NATO si viitor membru al Uniunii Europene, Romania este interesata in mod direct de imprimarea unui curs predictibil evolutiilor zonale.
Romania este tara de granita a NATO si va deveni tara de granita a UE. Ca director al SIE, va rog creionati imaginea noului spatiu.
Problematica este complexa. Pe scurt, daca Romania va fi permanent conectata la evolutiile de pe continentul european, in special, atunci sensul notiunii de frontiera va lucra in interesul nostru. Frontiera poate deveni un spatiu de interferenta pozitiva, favorizand inclusiv compatibilizarea culturilor pe care teoretic le separa, potentand forta de iradiere a valorilor libertatii si democratiei. Daca avem in vedere experienta Balcanilor de vest, putem identifica importanta pe care dominarea procesului o poate avea pentru securitatea nationala.
Care este aportul SIE la a tine sub observatie zonele de conflict unde sunt militari romani?
Serviciul de Informatii Externe are cu prioritate in atentie tarile si regiunile tensionate, marcate de conflicte, cu atat mai mult cele unde isi desfasoara activitatea militari si cetateni romani. Actionam atat individual, cat si in cooperare cu serviciile partenere, avand in vedere dificultatile pe care le presupune obtinerea de informatii in zonele de conflict. Nu in ultimul rand, cooperam activ cu celelalte institutii romanesti care au reprezentanti pe spatiile respective, SIE revenindu-i indeosebi sarcina de a asigura securitatea misiunilor diplomatice ale Romaniei in strainatate, precum si a protectiei personalului acestora.
Ce veti face dupa alegeri?
In comunitatea democratiilor consolidate, schimbarile la varf in servicii nu coincid, de regula, cu calendarul electoral, pentru ca in acest domeniu activitatile sunt "in foc continuu". Deci este prematur sa va raspund la aceasta intrebare. Pot sa va spun insa ce nu se va intampla: nu voi pleca ambasador. Voi ramane in tara.
CV
Gheorghe Fulga s-a nascut pe 2.05.1951 in localitatea Agas din judetul Bacau. El a absolvit Facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti in 1975 si este doctor in sociologie. Fulga este director al Serviciului de Informatii Externe din februarie 2001. Inainte de a fi numit in aceasta functie a fost deputat de Brasov (2000-2001), consilier pe probleme de dezvoltare bancara in sistemul privat, consilier prezidential si sef al Departamentului de politica interna al Presedintiei Romaniei (1994-1996), prefect al judetului Brasov, expert si consilier la Departamentul de politica interna al Presedintiei Romaniei (1900-1991), profesor universitar la Universitatea "Transilvania" din Brasov, sociolog la "Tractorul" Brasov.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-11-12 11:18:52 |
 Postata de 2good |
|
|
