| Bolile creierului, cauza majora de invaliditate |
Intre 11 si 13 noiembrie, Pavilionul Romexpo gazduieste cel de-al treilea Congres National de Neurologie, organizat de Societatea de Neurologie din Romania. Profesorul doctor Ovidiu Bajenaru, presedintele SNR, face o scurta prezentare a acestui eveniment.
MAGDA MARINCOVICI
 Jurnalul National: Ce aduce nou acest congres?
Ovidiu Bajenaru: In primul rand, o noua tematica. Congresul are o tematica dubla: neuropatiile periferice si epilepsia. Premergator congresului s-a tinut un curs de epilepsie, organizat de SNR, sustinut de un grup de profesori neurologi. Punem la dispozitia colegilor nostri noile ghiduri de diagnostic si tratament, elaborate la nivelul SNR. Ele se refera la epilepsie, la scleroza multipla, boala Parkinson si la alte boli. Sunt primele ghiduri de diagnostic elaborate de SNR. Desigur, vor urma si altele. In felul acesta vrem ca SNR sa elaboreze ghiduri nationale de diagnostic si tratament pentru principalele boli neurologice.
Este un congres national cu participare internationala. Ce personalitati onoreaza cu prezenta aceasta manifestare?
Incepand de anul trecut, in deschiderea congresului are loc o conferinta omagiala, sustinuta de o personalitate in domeniu. Cu prilejul celui de-al III-lea Congres, aceasta conferinta este consacrata lui Gh. Marinescu si va fi sustinuta de profesorul Gerard Said de la Paris, secretarul general al Societatii Europene de Neurologie. De asemenea, vor fi prezenti profesorii Emillio Perruca (Italia), care, in lume, este unul dintre liderii de opinie in domeniul tratamentului epilepsiei, Elinor Ben Menachen (Anglia), Doru Margineanu care lucreaza in Belgia in domeniul cercetarii medicamentelor, a medicatiei antiepileptice, in special.
Domnule profesor, tinem pasul cu neurologia moderna?
Noi am facut eforturi foarte mari de a ne apropia de tendintele actuale moderne din cunoasterea bolilor neurologice. In ultimii 20 de ani s-a produs practic o revolutie determinata pe de o parte de dezvoltarea tehnicii moderne, iar pe de alta parte prin dezvoltarea stiintelor fundamentale, a neurostiintelor in particular. Acestea au adus date foarte noi despre boli care altadata ne erau necunoscute. A permis dezvoltarea unor noi tehnici de diagnostic si tratament si a adus noi posibilitati terapeutice. Dinamica este formidabila. Scoala de neurologie, in special clinicile universitare, si SNR tocmai aceasta incearca sa faca: sa tina pasul cu dezvoltarea actuala.
Dar in privinta dotarii, cum ne prezentam?
Avem probleme. Sunt cateva clinici care au o dotare mai buna. Una este la Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar, una la Institutul de Boli Cerebro-Vasculare, ceva la Spitalul Coletina si cate ceva la clinicile universitare mari din tara. In rest, dotarea este mult sub ceea ce ar trebui sa avem in privinta asistentei medicale. Iar ca posibilitati de cercetare avem probleme si mai mari.
Si nu sunt singurele probleme...
Una dintre principalele probleme ale neurologiei noastre la ora actuala este ca numarul pacientilor este foarte mare, mult mai mare comparativ cu numarul de paturi. Rulajul este foarte dificil, motiv pentru care sectiile sunt destul de aglomerate. Pacientul cu accident vascular cerebral nu poate avea o durata de spitalizare foarte scurta. In acest sens avem aprobarea Ministerului Sanatatii sa infiintam o unitate de urgenta neurovasculara in aripa noua a spitalului, la etajul al IX-lea.
Domnule profesor, la acest congres participa multi medici de familie. De ce?
Este foarte imbucurator. Pentru ca in medicina de familie patologia neurologica ocupa un loc extrem de important. Sa ne gandim la pacientii cu accidente vasculare cerebrale, pacientii varstnici cu dementa, la cei cu epilepsie, cu sechele dupa traumatisme cranio-cerebrale si politraumatisme, cu neuropatii periferice. O patologie cu care medicul de familie se intalneste foarte, foarte frecvent.
Care e rolul medicului de familie in aceste cazuri?
In cunostinta de cauza, rolul medicului de familie este de a supraveghea corect acesti pacienti. Sa le mentina un tratament corect si sa sesizeze orice modificare evolutiva pentru a-i trimite la o reevaluare neurologica.
Care este situatia privind ingrijirile la domiciliu pentru aceasta categorie de bolnavi?
Sub aspectul acesta sunt mari dificultati. Probabil ca una dintre cele mai mari lipsuri cu care ne confruntam noi ca spital de urgenta este ca nu exista suficiente sectii destinate bolnavilor cronici. Frecvent avem pacienti cu accident vascular cerebral care supravietuiesc, dar raman cu invaliditati mari, nu au familie sau familia nu are posibilitatea sa-i ingrijeasca. Acesti pacienti raman in spital, impiedicand respectarea indicatorilor. A aparut o serie de societati care au ca obiect de activitate ingrijirile medicale la domiciliu, dar sunt foarte putine. Sa nu uitam ca bolile neurologice constituie principala cauza de invaliditati majore la pacientii adulti.
Ce posibilitati are pacientul de a beneficia de medicamentele pentru aceste boli care sunt foarte scumpe?
In Romania se gasesc aproape toate medicamentele care sunt utile acestor pacienti. O mare problema raman costurile lor. SNR, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au incercat ca prin listele medicamentelor compensate sa faca cat mai accesibile aceste medicamente. Dar important este ca medicii sa cunoasca indicatiile corecte. Un alt mesaj catre colegii nostri este de a cunoaste aceste indicatii si contraindicatii pentru ca prescriptia sa fie corecta. Ramane in sarcina autoritatilor sa gaseasca solutiile ca aceste medicamente sa fie accesibile pacientului. SNR a avut un rol important in dezvoltarea unui program national pentru asistenta pacientului cu scleroza multipla, cu tratament imunomodelator.
Cati pacienti cu scleroza multipla beneficiaza de acest program?
Pentru acest an sunt inclusi aproximativ 800 de pacienti. Costul unui tratament imunomodelator este in medie de circa 900 de dolari pe pacient, lunar. Este practic singurul program de neurologie care a avut continuitate si s-a dezvoltat din 1999. Aceasta nu este intamplator. Scleroza in placi este cea mai invalidanta boala pentru adultul tanar. Fara sa avem niste studii epidemiologice riguroase estimam ca avem 6.000 de pacienti cu aceasta boala. Dar numai in anumite forme ale bolii se recomanda tratamentul imunomodelator. Este o boala imunologica si degenerativa in acelasi timp cu cauze neprecizate. Exista probabil o predispozitie genetica – sunt multe argumente in acest sens –, dar cu certitudine intervin si alti factori care declanseaza la un moment dat un conflict imunologic in sistemul nervos central.
REGISTRU
"La epilepsie nu avem studii epidemiologice. Si unul dintre mesajele pe care dorim sa-l transmitem cu ocazia acestui congres este de a face un registru national al pacientilor cu epilepsie. Stim doar ca epilepsia este o patologie frecventa"
EPILEPSIE
"Pe de o parte, sunt copiii cu epilepsii primare. Iar pe de alta parte, dupa varsta de 50 de ani apar asa-numitele epilepsii secundare, cu manifestari epileptice secundare altor leziuni: sechele dupa traumatisme, accidente vasculare cerebrale, in cadrul unor boli metabolice..." - Prof. dr. Ovidiu Bajenaru AFECTIUNI IN TOP
Pe primul loc se plaseaza accidentele vasculare cerebrale. Epilepsia este, probabil, a doua boala neurologica de importanta majora. Apoi sunt scleroza multipla, boala Parkinson si miscarile involuntare si neuropatiile periferice, care apar ca urmare a unor complicatii ale altor boli infectioase, toxice, metabolice precum si la pacientii cu alcoolism.
TRADITIE IN NEUROLOGIE
Societatea de Neurologie din Romania (SNR) este una dintre cele mai vechi din Europa, fiind infiintata de C.I. Parhon si Gh. Marinescu. In 1946, SNR si-a pierdut personalitatea juridica, deoarece toate societatile de acest gen au fost incluse in Uniunea Societatilor Stiintelor Medicale. In 2001, SNR si-a redobandit personalitatea juridica. De atunci a initiat trei congrese. Dar de la inceputul secolului, cand cei doi savanti au infiintat SNR, evident s-au derulat multe congrese.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-11-11 10:46:36 |
 Postata de 2good |
|
|
