| Prezidentialele din Ucraina, mascarada electorala |
Camelia Muntean
Aproximativ 37 milioane de alegatori au fost chemati, ieri, la urne pentru a determina viitorul traseu politic pe care il va urma Ucraina, optiunile fiind fie intensificarea legaturilor cu Moscova, fie orientarea catre occident.
 Dintre cei 24 de candidati, principalii doi favoriti sunt premierul pro-rus Viktor Ianukovici si liderul liberal Viktor Iuscenko.
Miza scrutinului este imensa, avand in vedere rolul activ pe care il are presedintele in viata politica a statului, dar si momentul de rascruce in care se afla tara. Cetatenii ucraineni au, pentru prima data in scurta lor istorie post-comunista, o alternativa reala la actuala putere.
Prin urmare, cetatenii Ucrainei se afla in fata unei alegeri istorice. Cum va arata Ucraina in urmatorii cinci ani, dar si care va fi viitorul ei pe termen mediu depinde numai de ei.
Alegerile din tara vecina sunt importante si pentru Bucuresti, nu numai din punctul de vedere al partenerului de discutie, pentru ca relatiile bilaterale sunt in prezent tensionate, dar si pentru ca in Ucraina traiesc peste 800.000 de romani. Supusi unui puternic proces de asimilare de catre statul ucrainean, ei spera ca evolutiile democratice ale Kievului sa poata influenta, in bine, si soarta lor de romani ramasi in afara frontierelor Romaniei. Lupta stransa intre candidati
Confruntarea pentru postul de presedinte, atat in primul tur de scrutin, cat si in al doilea, se va da intre actualul prim-ministru, sustinut de fortele aflate la putere, Viktor Ianukovici, si liderul celei mai mari factiuni parlamentare "Ucraina Noastra", Viktor Iuscenko. Conform ultimelor sondaje realizate de catre Centrul de Analiza Politica din Kiev, inaintea scrutinului, in primul tur, 34,4 la suta din ucraineni optau pentru Viktor Ianukovici, fata de 31 de procente care si-ar acorda votul lui Viktor Iuscenko. Urmatorul plasat este Alexandr Moroz, liderul Partidului Socialist, care intrunea 6,7 la suta din optiunea electoratului, urmat de Petr Simonenko, presedintele Partidului Comunist, care ar acumula 5,8 procente din voturi. Interesant este ca 71 la suta din electorat se declara gata sa se prezinte la vot, fata de numai 6 procente care erau nehotarati.
Programe electorale populiste
Dincolo insa de jocul procentelor, exista programele electorale cu care cei doi candidati se prezinta in fata alegatorilor si care se intrec in oferte care mai de care mai generoase. In general, cele doua platforme electorale au un puternic caracter populist si chiar fantezist (crearea a 5 milioane de noi locuri de munca la Viktor Iuscenko; asfaltarea tuturor drumurilor de la sate, precum si dotarea scolilor din mediul urban cu aparatura de ultima generatie la Viktor Ianukovici). Ambii candidati isi propun cresterea bunastarii cetatenilor, lupta impotriva saraciei si a coruptiei, o suma impresionanta de masuri cu caracter social. Ceea ce difera, insa, in mod esential este modul si mijloacele de realizare a obiectivelor propuse. In timp ce actualul prim-ministru are o viziune foarte etatista asupra societatii ucrainene, statul, in viziunea sa, trebuind sa garanteze pana si depunerile sau creditele bancare, oponentul sau declara ca statul trebuie sa se retraga cat mai mult din viata cetatenilor.
Deosebiri esentiale exista si la nivelul intelegerii modului in care Ucraina se raporteaza la restul lumii, in special la principalele centre de putere. Astfel, daca actualul prim-ministru este un sustinator al apropierii Ucrainei de Rusia fie prin crearea Zonei Economice Unice, fie chiar, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, prin crearea, intre aceste doua state, a unei uniuni de tipul Rusia-Belarus, candidatul opozitiei, Viktor Iuscenko, opteaza pentru directia integrarii Ucrainei in Uniunea Europeana.
Alegeri intr-o atmosfera tensionata
Alegerile pentru desemnarea unui succesor al lui Leonid Kucima, in cadrul unui scrutin considerat un adevarat test al democratiei, s-au desfasurat intr-o atmosfera destul de tensionata, avand in vedere ca puterea si opozitia afirmau, inaintea scrutinului, ca partea opusa va apela la trucuri murdare si violente in cazul in care nu va fi de acord cu rezultatele scrutinului. Campania electorala, apreciata ca cea mai murdara de pana acum, a fost marcata de numeroase incidente, dar si momente controversate, cum ar fi, de exemplu, vizita la Kiev a presedintelui rus, Vladimir Putin, si organizarea in capitala ucraineana a unei parade militare cu doar trei zile inainte de scrutin. Desi, oficial, liderul de la Kremlin s-a aflat la Kiev doar pentru a participa la manifestatiile organizate cu prilejul implinirii a 60 de ani de la eliberarea Ucrainei de sub ocupatia nazista, exista multe voci care sustin ca aceasta vizita a fost, de fapt, un gest de sprijinire a premierului Viktor Ianukovici, pe care, se pare, Moscova il prefera ca presedinte. Pentru a preveni orice fel de incalcare, alegerile prezidentiale din Ucraina sunt monitorizate de peste 4.000 de observatori straini, mai mult decat au fost la alegerile din Rusia. Politologii apreciaza ca succesorul lui Leonid Kucima la functia suprema in stat va fi cunoscut abia peste trei saptamani, pe 21 noiembrie, cand va vea loc turul doi al alegerilor.
Trenuri cu pasageri «speciali»
Cinci tineri imbracati in haine civile au intrat in noaptea de joi spre vineri in caminul studentesc ce apartine Academiei de Arte "Trus" din Lvov, dandu-se drept organe de ordine, dupa care i-au luat la bataie pe studentii care fac parte din organizatia civica, de opozitie, "Pora". Bataia a durat cateva minute, dupa care intrusii au disparut. La fata locului au fost chemate imediat organe de militie si salvarea. Medicii au acordat prim-ajutor celor zece studenti agresati, din care unul a fost spitalizat din cauza unui traumatism cranio-celebral deschis.
In ultimele trei zile au trecut prin Poltava zece trenuri spre Kiev si spre vestul tarii pe care scrie "Cursa speciala". Trenurile au stationat in principalele gari intre 2 si 5 minute. Lucratorii de la caile ferate au remarcat ca majoritatea pasagerilor erau barbati.
De asemenea, ieri dimineata, in fata Comisiei Electorale Centrale erau instalate doua linii de garduri, iar in fata celui de al doilea gard se aflau forte ale militiei, a carei tehnica de lupta era camuflata sub foi de cort.
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2004-11-01 08:08:05 |
 Postata de 2good |
|
|
