| Bruce Jackson: Voronin trebuie sa garanteze drepturile politice |
Ana Maria Nitoi
"In 2005, dupa instalarea noii Administratii in SUA si a noii Comisii Europene, vom incerca sa ridicam problema Republicii Moldova mai sus pe agenda, astfel ca aceasta sa devina mai importanta si sa i se acorde mai multa atentie", a declarat, intr-un interviu pentru postul de radio "Europa Libera", presedintele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson.
 La Washington, s-a creat un asentiment in legatura cu deteriorarea situatiei in vecinatatea apropiata a Rusiei (Belarus, Moldova, Georgia si Ucraina). Acest lucru, potrivit oficialului american, deranjeaza SUA si capitalele europene. "Eforturile OSCE de a pune capat acestui conflict inghetat si de a decriminaliza regiunea au dezamagit. De aceea, atat SUA, cat si Uniunea Europeana considera ca acesta este un loc caruia trebuie sa i se acorde mai multa atentie", a subliniat Jackson.
Iuscenko, benefic pentru Moldova
Diplomatul american a mentionat ca SUA si Europa urmaresc alegerile din Ucraina, "caci un guvern format de Iuscenko ar fi un partener mai constructiv pentru Republica Moldova si va oferi asistenta pentru solutionarea problemei transnistrene". Intrebat cum poate fi Rusia convinsa sa-si respecte angajamentele asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul, oficialul american a subliniat importanta scrisorii celor 115 politicieni si oameni de stat din America si Europa, care demasca comportamentul negativ al Rusiei in relatiile internationale. "Angajamentele de la Istanbul nu sunt o problema ce tine de discretia Rusiei sau de o alegere a ei. Retragerea trupelor, ramase din epoca sovietica pe teritoriul vecinilor, este o obligatie, si nu o chestiune asupra careia se pot purta dezbateri", a precizat Jackson.
Exista semnale puternice ale implicarii SUA
Referindu-se la recentele declaratii ale ministrului rus al apararii, potrivit carora Rusia nu-si va retrage trupele din Transnistria, Jackson a spus ca acestea sunt privite la fel de negativ si la Bruxelles, si la Washington, si la Paris, si la Berlin. In ceea ce priveste recenta vizita la Chisinau a negociatorului special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele in Eurasia, Steven Mann, si posibilitatea modificarii formatului de negocieri in problema transnistreana, Jackson a spus ca "este semnificativ ca el a incercat sa sublinieze importanta unei solutii de demilitarizare si decriminalizare a ceea ce a devenit tragedia transnistreana".
«Chisinaul trebuie sa faca dovada democratiei»
Totodata, pentru a obtine mai mult sprijin din exterior in rezolvarea problemei transnistrene, el a recomandat Guvernului de la Chisinau sa dea dovada de angajament pentru valorile democratice. "Orice actiune ce pare nedemocratica slabeste pretentiile Chisinaului de suveranitate, de suveranitate deplina", a subliniat Jackson. "Voronin trebuie sa lucreze mai mult pentru a garanta drepturile politice, libertatea presei, respectul pentru partidele de opozitie si fata de principiile esentiale ale democratiei. Alte ezitari de a semna acest document au fost provocate de maniera in care acesta a fost propus. Initial, a parut un pact de tip sovietic, care in secolul XXI nu mai are sens", a concluzionat oficialul SUA.
Rusia isi da arama pe fata
Incepand de saptamana trecuta, disputa dintre Occident, pe de o parte, si Moscova, pe de alta, pe tema prezentei militare a acesteia din urma in regiunile separatiste intra intr-o faza noua si extrem de riscanta, transmite Agentia Flux. Daca pana mai ieri Kremlinul o scalda, ba declarand ca isi retrage militarii si armele, ba ca nu mai are acolo trupe si arsenale, ci doar minuscule forte de mentinere a pacii, de cateva zile situatia s-a schimbat radical. Acum Rusia nu mai pare dispusa sa se ascunda dupa deget. Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, aflat in districtul militar Privoljsk-Ural, a facut o declaratie socanta care va da dureri de cap si Occidentului, dar si conducatorilor Georgiei si Moldovei. El a anuntat crearea la Samara a unei brigazi speciale de mentinere a pacii. Aceasta noua unitate militara va fi dislocata in Transnistria, Abhazia si Osetia de Sus, de unde Moscova, dupa cum a lasat sa se intrevada Ivanov, nu are de gand sa se retraga, ci din contra. Mai mult decat atat. Aceasta unitate, potrivit lui Ivanov, ar putea sa intervina si in alte zone de conflict din spatiul postsovietic, daca Moscova va socoti de cuviinta, bineinteles.
Kremlinul sfideaza Occidentul
Gestul Kremlinului e de-a dreptul coplesitor, pentru ca sfideaza pozitia Washington-ului si a aliatilor sai europeni, care de-a lungul ultimilor ani lupta pentru anularea prezentei militare rusesti in regiunile separatiste. Din incrancenarea Kremlinului de a ramane cu orice pret in Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud rezulta cel putin trei aspecte. Primul: relatiile dintre Occident si Rusia vor continua sa se deterioreze rapid, alunecand pe toboganul unui nou razboi rece. Al doilea: Moscova practic se impaca cu ideea desprinderii Moldovei si Georgiei de pe orbita sa politica, preferand sa se baricadeze la periferiile secesioniste ale celor doua tari pe care le transforma astfel in avanposturile sale la noua frontiera a NATO si UE. Si al treilea: daca Occidentul nu va reusi sa dejoace planurile Moscovei de ocupare a Transnistriei, Abhaziei si Osetiei de Sud, reglementarea celor trei conflicte regionale inghetate se amana pana la calendele grecesti.
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2004-10-26 08:11:13 |
 Postata de 2good |
|
|
