| Voronin i-a obligat pe basarabeni sa se declare moldoveni, si nu romani |
Eleonora Lisnic
In perioada 7-12 octombrie, in Moldova s-a desfasurat recensamantul populatiei. Ultima data, locuitorii tarii au fost "numarati" in 1989, cand republica inca mai facea parte din URSS.
 De atunci, autoritatile de la Chisinau au declarat in repetate randuri necesitatea obtinerii de noi date statistice. Un prim decret emis in acest sens de guvern in 1996 planifica operatiunea pentru 1999. Dar totul a trebuit amanat din lipsa de fonduri. Potrivit directorului adjunct al departamentului pentru statistici si sociologie, Maria Strajescu, acest eveniment a costat aproximativ 3,5 milioane de dolari. Pe langa intrebarile traditionale (sex, varsta, studii etc.), au existat si alte intrebari – apartenenta religioasa, cetatenie, starea materiala. Asteptat cu maxim interes este raspunsul la doua rubrici: nationalitatea si limba materna, mai ales la populatia majoritara. Reprezentantii grupurilor parlamentare de opozitie avertizeaza ca puterea si-a infiltrat masiv oamenii sai printre recenzori pentru a putea influenta rezultatele recensamantului. Liderul Aliantei Moldova Noastra, Dumitru Braghis, a declarat ca unul dintre scopurile urmarite de putere il reprezinta "dezbinarea societatii pe principii etnice". "Problema denumirii limbii este opinia fiecarui cetatean. Personal, consider ca este limba romana. Nu cred ca trebuie sa politizam aceasta intrebare", a opinat liderul politic. Guvernul de la Chisinau a dorit completarea chestionarelor inclusiv de catre cei plecati la munca in strainatate, considerati temporar absenti, fapt ce are menirea de a clarifica numarul basarabenilor care, in prezent, fac o astfel de "naveta". Cifrele vehiculate se ridica de la 500.000 la un milion de oameni. Iar procesul migratiei continua. Conform datelor oficiale, numai in 2003, din Moldova au plecat peste 90.000 de persoane.
Cati se declara romani
Problema nationala este deosebit de acuta in Republica Moldova si are substrat politic, nota "Nezavisimaia Gazeta". Nesfarsitele dispute legate de cati se considera moldoveni si cati romani vor capata concretete o data cu obtinerea noilor date. In, 1989, doar cateva procente din populatia locala se declarau romani. Acum, potrivit estimarilor presedintelui comisiei pentru drepturile omului si minoritatilor, Mihail Sidorov, numarul romanilor se va dovedi considerabil mai mare. Expertii vorbesc chiar de zece procente. Prelucrarea informatiilor va lua circa un an. Totusi, este posibil ca primele rezultate preliminare sa fie publicate inca din aceasta toamna. Intre timp, in Transnistria va avea loc propriul recensamant, desi anterior se miza pe o actiune concomitenta pe ambele maluri ale Nistrului. Surse de la Tiraspol au explicat insa ca reprezentantii autoproclamatei republici transnistrene nu au reusit sa se inteleaga in privinta unei numaratori separate a rezultatelor, precum si a modului de finantare. De aceea, Sovietul Suprem de la Tiraspol a fixat alta perioada decat Chisinaul pentru derularea recensamantului, alocand din buget suma de 2,3 milioane ruble transnistrene.
Eveniment nemediatizat
Impus de organismele internationale si finantat in proportie de 50 la suta din surse externe, recensamantul populatiei, desfasurat intre 7 si 12 octombrie in Moldova, nu este o actiune de pura statistica, ci o masura cu substraturi politice mai mult decat evidente. Ultimul recensamant avusese loc in 1989. Este firesc sa presupunem ca, in ultimii 15 ani, cifrele de atunci s-au modificat simtitor. O cat mai exacta verificare a acestora ar fi avut nevoie de o intensa pregatire preliminara. Or, nu s-a intamplat astfel. Au fost extrem de putine emisiuni radio si TV care sa explice populatiei importanta recensamantului si sa ofere instructiuni concrete privind completarea formularelor sau repere legate de conduita recenzorilor. In plus, recensamantul nu s-a desfasurat pe malul stang al Nistrului si acest fapt, poate inaintea altor aspecte, demonstreaza esecul mult- trambitatei politici de "reunificare a tarii", proclamate de comunisti la inceputul guvernarii lor.
Identitatea nationala - miza de foc
Miza de foc a actualului recensamant o reprezinta identitatea nationala a populatiei majoritare. Putem spune ca rezultatele pe care le vor furniza rubricile "nationalitatea" si "limba materna" vor fi determinante pentru orientarea generala a statului in urmatorii ani. A fi "roman" sau "moldovean" in Basarabia nu vizeaza apartenenta etnica, cum eronat incearca sa acrediteze unii (aplicand, mecanic si fara discernamant, teoriile multiculturaliste ale identitatii intr-un spatiu parjolit de consecintele totalitarismului comunist), ci releva o optiune politica, ba chiar geopolitica, de cand NATO si Uniunea Europeana si-au fixat hotarele la Prut. Informatiile pe care le-am cules in aceste zile par incurajatoare.
Romanismul trebuie sa elimine falsul stalinism
Tot mai multi cetateni declara limba romana drept limba materna, fapt ce sugereaza, alaturi de influenta favorabila a imprejurarilor de ordin extern, ca nefericitul articol 13 din Constitutie va fi corectat intr-un viitor nu prea indepartat, in sensul eliminarii falsului stalinism pe care il consacra. Aceeasi tendinta de recuperare a adevarului nu este, se pare, la fel de accentuata in ceea ce priveste nationalitatea, unde calitatea de roman este inca perceputa in Moldova, preponderent, in acceptia de locuitor sau cetatean al Romaniei. Concluzia constatarilor noastre, deocamdata mai mult teoretice, este urmatoarea: numarul cetatenilor care se declara romani si numarul vorbitorilor de romana, nu de "moldoveneasca", sunt direct proportionale cu nivelul studiilor si cu gradul de informare.
Romanismul si inteligenta
Cu alte cuvinte, a fi "roman" in Basarabia reprezinta o calificare culturala, o "anticamera" a europenitatii, pentru ca denota cunostinte superioare si un grad de constiinta civica mai pronuntat. Acesti indici sunt mai ridicati la orase decat la sate. Va fi interesant de vazut, asadar, in urma acestui recensamant, ce cota va atinge asa-zisa minoritate romana, descoperita, anul trecut, de Victor Stepaniuc, liderul factiunii majoritare a comunistilor, cu exultarea maniacala a unui "Columb" politic, care si-a ratacit secolul. Pretinsa minoritate romana in Basarabia este una foarte ciudata, pentru ca are un potential de crestere incredibil, capabil sa transforme actuala majoritate intr-un grup minoritar si chiar sa-l "inghita" la un moment dat, rezolvand odata pentru totdeauna dilema identitara care sfasie Moldova. Persistenta acestor linii de demarcatie, intretinute artificial de catre politicienii cu mentalitate sovietica si interese pro-rusesti, impiedica solidarizarea cetatenilor in jurul proiectului de integrare europeana. Or, fara suport popular, declaratiile politice sunt apa de ploaie.
"Unul dintre scopurile urmarite de putere il reprezinta «dezbinarea societatii pe principii etnice»."
Observatorii: Nereguli flagrante
Derularea recensamantului a inregistrat numeroase incalcari, semnalate de presa. Insuficienta formularelor in limba romana, mai ales in Chisinau, proasta cunoastere a limbii de stat din partea recenzorilor, incercarile unora dintre acestia de a sugera anumite raspunsuri sau de a culege date prin telefon, notarea informatiilor cu creionul sunt tot atatea sfidari ale bunului-simt si inadmisibile violari ale legii, care trebuie cercetate si pedepsite. In lipsa posibilitatii unei verificari ulterioare, principala temere exprimata de cetateni se leaga de schimonosirea informatiilor trecute in formulare: exista o puternica suspiciune ca puterea va cauta sa scoata din "jobenul" actualului recensamant niste rezultate care sa justifice politica de obstructionare a limbii si identitatii romanesti a moldovenilor. Dar cati cetateni au avut vointa si tenacitatea sa se deplaseze la sectia de recensamant pentru a se convinge ca nu au fost trasi pe sfoara? Din pacate, marea masa a locuitorilor Moldovei asista pasiva si neputincioasa la spectacolul propriei injosiri, adresand blesteme guvernantilor de azi si de mai inainte, care au adus-o la sapa de lemn. Numai ca blestemele - singure - nu rezolva nimic. Trebuie sa te implici, sa faci ceva, sa lupti pentru drepturile tale.
Daca n-ai fost numarat, nu existi!
Dincolo de aspectul politico-identitar, care domina discutiile pe tema recensamantului in Republica Moldova, nu mai putin importante sunt si alte "paliere" ale acestei investigatii sociologice nationale. Va fi interesant sa aflam cum a evoluat, in ultimii 15 ani, structura populatiei dupa criterii de varsta, departajare profesionala si grad de educatie, dupa religie, stare civila, conditii de trai, la ce nivel se ridica natalitatea, raportul locuitorilor de la orase si sate. In lipsa unor date minutioase si diversificate, nu se pot amorsa strategii guvernamentale eficiente de combatere a fenomenelor negative, inclusiv prin atragerea unei asistente din strainatate, nu se pot asambla proiecte pe termen lung, care sa aduca Moldova mai aproape de civilizatia occidentala. Iar daca n-ai fost numarat, nu existi. Si, aici, nu este vorba despre faimosul "spirit de turma", cum pare la o privire superficiala mintilor mai invapaiate, ci din contra: vorbim de afirmarea personalitatii si a unei minime constiinte civice. Se intampla ca la alegeri. Daca nu ai votat, nu poti emite pretentii privind calitatea guvernarii. Pentru ca nu ai contribuit prin nimic la imbunatatirea acesteia. Cu adevarat de aur este sentinta fostului presedinte american John F. Kennedy: "Nu te intreba ce face tara ta pentru tine, intreaba-te ce ai facut tu pentru ea!".
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2004-10-22 08:43:03 |
 Postata de 2good |
|
|
