| Amantii Elenei Ceausescu |
Autor: DANIEL GORGONARU
Cel mai iubit dintre tovarasii Romaniei comuniste, Nicolae Ceausescu, a fost un barbat „incornorat“ de nevasta. Apropiati ai celor doi, inclusiv rude ale fostului dictator, sustin ca Elena Ceausescu a calcat cel putin de doua ori stramb.
 Elena Ceausescu a fost, fara indoiala, persoana care a influentat in mod decisiv, in anii ’80, destinul Romaniei si pe cel al sotului ei. Vicleana, rea, intriganta si hrapareata sunt numai cateva din adjectivele atribuite de cei care au stat in apropierea familiei conducatoare atunci cand au caracterizat-o pe tovarasa de viata a lui Nicolae Ceausescu. Nu se stie exact cand s-au cunoscut cei doi. Istoricul Ion Petcu precizeaza in cartea sa „Ceausescu - un fanatic al puterii, Biografie neretusata“ ca este posibil ca prima intalnire dintre cei doi sa fi avut loc in 1 aprilie 1939. La acea data, Nicolae a participat la Cercul cultural al breslei din imbracaminte, unde a fost prezenta si tanara Lenuta Petrescu, tesatoare la fabrica „Jaqard“.
„REGINA MUNCII“
Pana sa ajunga „savant de renume mondial“, doctor in polimeri si prima tovarasa a tarii, Elena a reusit sa-si impuna farmecele fizice si sa devina „Regina Muncii“. Intr-unul din rapoartele agentilor de siguranta, datat 13 august 1939, zi in care a avut loc, in „Parcul Veseliei“ din Capitala, o festivitate muncitoreasca, sunt scrise urmatoarele: „Printre participanti s-a remarcat prezenta unui mare numar de membri si simpatizanti ai miscarii comuniste ca: Nicolae Ceausescu, Radnev Gheorghe, Lenuta Petrescu, Mira Averlung, Vasile Cristescu... Serbarea a decurs in liniste, conform programului fixat pana la orele 21,30 - 22,00, cand a avut loc impartirea cartilor postale pentru alegerea Reginei Muncii. A fost aleasa ca Regina comunista Lenuta Petrescu“. Dupa cum se vedea, cei doi erau impreuna atat in dragoste, cat si in politic. Din pacate pentru el, Nicolae avea sa fie condamnat cateva luni mai tarziu la inchisoare. Cu ajutorul tovarasilor de partid, si poate si al tovarasei Elena, viitorul conducator al Romaniei a reusit sa scape din mainile Sigurantei pana in iunie 1940, cand a fost prins si trimis la inchisoarea Vacaresti, apoi Jilava si in cele din urma in lagarul de la Targu-Jiu, unde avea sa se alature grupului condus de Gherghiu-Dej.
SOLDATELUL GERMAN
De la 21 de ani pana la 25 Nicolea avea sa stea in puscarie, unde si-a definitivat educatia comunista. In acest rastimp, Elena continua sa tina legatura cu el si cu ceilalti membri ai familiei Ceausescu aciuiati prin Bucuresti. Conform spuselor lui Nicolae Andruta Ceausescu, in aceasta perioada, viitoarea savanta nu a fost credincioasa iubitului aflat in detentie si s-a incurcat cu un soldat german. Iata ce povesteste Andruta, citat de britanicii Bob Wylie si George Galloway in cartea „Prabusirea“: „Am strigat de jur imprejurul apartamentului ei pentru a transmite un mesaj de la fratele meu din inchisoare. Stiam ca ea nu se dusese la lucru si m-am gandit ca poate e bolnava. Vazand ca nu deschide nimeni usa, mi-am folosit speraclul. Cand am intrat in camera cu un singur pat, prima priveliste uimitoare a fost uniforma unui soldat german pliata ingrijit pe scaun alaturi de cizmele lui inalte stand in pozitie de drepti in mijlocul podelei. A doua a fost si mai uimitoare: fundul ei mare, gol proptit in fata mea. Grozav comunista: grozav partizana! Ea nu m-a iertat niciodata pentru ceea ce vazusem. M-a urat si s-a temut de mine totdeauna dupa aceea“.
La randul sau, fostul general de securitate, Nicolae Plesita, isi aminteste intr-un interviu acordat revistei „Lumea Magazin“: „Am mai spus ca fratii n-o suportau pe Leana, fiindca nu le permitea sa-si viziteze mama in Palatul Primaverii. N-o puteau suporta, in afara de Nelu, agronomul, care fusese chiar ajutat de Leana sa-si faca studiile. Si lui Ilie ii era interzis sa vina. Trebuia sa se milogeasca de ea. Leana credea ca fratii profita prea mult de Ceausescu si ii pizmuia pana la nivel de copii. Deci o urau toti pe Leana. Eu nu stiam. In acest context, mi s-a facut invitatia sa merg la Scornicesti, de catre Andruta. Barbulescu (cumnatul lui Nicolae Ceausescu) inca nu era prim-secretar la Slatina. Vin bun si... oamenii au inceput sa vorbeasca. Lina cu Barbulescu, Nicu (Andruta) cu nevasta, altii... Voiau sa se clarifice in legatura cu pozitia mea: merg cu presedintele sau cu partida Leanei. Se intampla in 1978... Au inceput sa vorbeasca... Leana lucrase inainte de razboi la o tesatorie din Bucuresti. Umbla prin 1939 cu nemtii... S-a casatorit cu Ceausescu abia dupa razboi.“
CASATORIA
Nu exista un document oficial care sa ateste data la care a avut loc casatoria civila dintre Nicolae si Elena. Cert este ca nu a avut loc nici un fel de casatorie religioasa. Este de presupus ca imediat dupa eliberarea lui Ceausescu, 4 august 1944, cei doi sa fi reluat povestea de iubire. Evenimentele politice ale vremii i-au apropiat si mai mult pe cei doi, care, conform lui Ion Petcu, si-au oficializat relatia in toamna lui 1945. Sigur e ca, in primavara anului 1946, Nicolae Ceausescu a fost numit secretar cu probleme organizatorice la Comitetul regional PCR Constanta. El va fi insotit aici de Elena Ceausescu, o poza a celor doi din aceasta perioada fiind publicata in volumul 1 din „Omagiu“. In lucrarea celor doi britanici, amintita mai sus, se arata ca, dupa razboi, Lenutei i s-a facut rost de o slujba, in subsolul Ministerului Afacerilor Externe, fapt ce a pus la grea incercare educatia ei elementara. „Acolo ea trebuia sa sorteze si sa faca taieturi din ziarele straine. «Avea mari greutati, fiindca nu putea sa faca deosebirea intre diferitele proveniente ale ziarelor. Amesteca intr-una franceza cu engleza, de exemplu», spunea Pavel Campeanu, un fost tovaras de celula cu Nicolae Ceausescu si coleg al Elenei la Ministerul de Externe. «Cand urca la etaj sau pleca in vreo zi, nu-i simtea nimeni lipsa. Nu era buna de nimic, din pacate», a continuat el. Anul urmator, (cel mai probabil 1949, n.r.), ea s-a dus la cursul seral al Institutului Politehnic. In timpul unuia din examenele pe care le-a sustinut - culmea ironiei, un test la marxism -, unul dintre supraveghetori a prins-o pe cand copia raspunsuri dintr-un manual. «Tovarasa, acest lucru nu-i permis», i-a spus el. Dupa ce a avertizat-o din nou, a fost nevoit sa o dea afara din sala de examene“.
DOCTORUL SCHECHTER
La mijlocul anilor ’50, familia Ceausescu a urcat pas cu pas in cercurile inalte ale puterii. Dupa ce a fost responsabil al partidului in Regiunea Oltenia, ministru adjunct al Agriculturii si ministru adjunct al ministrului Apararii, obtinand cu aceasta ocazie si gradul de general, cu toate ca nu facuse o zi de armata, Nicolae Ceausescu avea sa devina, incepand cu 1955, membru al CC al PMR, cel mai important for politic al Romaniei. Pozitia sa a permis familiei sa duca o viata fara griji. Pentru a evita surprizele neplacute, si-au angajat un doctor de familie in persoana lui Abraham Schechter. Generalul Plesita povesteste, in publicatia amintita mai sus, ca la vremea aceea era o moda ca toti conducatorii partidului sa aiba doctori de familie evrei. „Preluasera chestia asta de la sovietici. Doctorii lui Stalin au fost toti evrei“, spune Plesita. Schechter avea astfel sa cunoasca in amanunt, timp de aproape 17 ani, cat a fost doctorul familiei, nu numai unele din intimitatile familiei Ceausescu, dar si caracteristicile fizice ale celor doi si in special pe cele ale Lenutei.
MANA PE FUND
Fostul colonel Dumitru Burlan, care a lucrat mai bine de 22 de ani in serviciul de Garda al Directiei a 5 a Securitatii, a povestit, in cartea sa „Dupa 14 ani - Sosia lui Nicolae Ceausescu se destainuie“, o intamplare, dezvaluita de unul dintre colegii sai, privind comportamentul mult prea intim pe care doctorul il avea fata de Ceauseasca. „Odata, in Primaverii, mi-a spus colegul meu care era de serviciu la vila, cei trei au intrat cu masina in curtea resedintei cuplului Ceausescu. Nicolae a coborat si a inceput sa urce scarile pentru a intra in casa. In urma sa venea Elena, urmata de doctorul Schechter, ultimul fiind colegul meu. In timp ce urcau pe scari, cel care mi-a povestit scena a vazut cum doctorul a mangaiat-o usor pe fund pe Tovarasa“.
FILAT DE SECU’
Medicul familiei a fost filat de Securitate timp de 17 ani cat a stat in preajma familiei Ceausescu. Conform generalului Plesita, toti medicii care deserveau inalta conducere de partid erau luati in colimator de Secu’. Din momentul in care Ceausescu a devenit secretar general al PCR, in 1965, supravegherea lui Schechter a fost si mai atenta. In momentul in care doctorul a murit, i s-a comunicat lui Ceausescu existenta a nu mai putin de 17 dosare care contineau note informative despre acest medic. „Erau note informative: ce zicea Schechter despre Ceausescu, la consultarea cutare sau la masa cutare. Cateva fisete pline!“, precizeaza fostul general de securitate.
MOARTE MISTERIOASA
Schechter avea sa moara violent. S-a aruncat sau a fost aruncat de la etajul cinci al Spitalului de Urgenta Floreasca. Plesita isi aminteste ca in 1973 avea sa fie inlaturat de la conducerea Securitatii din cauza acestui incident: „Se zicea ca s-a sinucis din cauza noastra. Ar fi simtit ca-l urmarim. In noaptea de pomina - noaptea Sfantului Bartolomeu pentru mine - am fost analizat la sange. «Ce-i cu dosarele alea?», m-a intrebat Ceausescu. «Este urmarire informativa.», am raspuns. «Pai cum?», s-a aratat nedumerit Ceausescu. «17 ani a fost medic de colectiv. Trebuia sa stam cu lupa pe el.», i-am spus.«„De ce?», a insisitat el. «Pentru ca in fiecare dimineata umbla in gatul dumneavoastra!». Ceausescu avea raguseala aceea in gat, si atunci nu trebuia sa ma intereseze daca Schechter umbla cu buna-credinta? I-am spus-o pe sleau“. Fostul general considera ca Schechter a clacat psihic. „Avea nevasta bolnava. Munca lui era mai grea decat cea de sluga la darloaga. N-avea nici avantaje grozave. Era angajat la Spitalul de Urgenta, unde s-a sinucis. Fusese angajat si la Spitalul Elias. Il mai insotea pe Ceausescu, mai ciugulea ceva diurna si cam atat“, mai spune Plesita, in interviul din revista „Lumea Magazin“.
OMORAT DE MOSAD
Varianta colonelului Burlan este cu totul alta. El considera ca Abraham Schechter a fost agent al Mosad. „A fost racolat de israelieni. Era de foarte mult timp luat in colimator de cei de la Directia 5 de la Filaj. Nu a fost vorba de nici un fel de sinucidere. Doctorul a fost eliminat chiar de Mosad, pentru ca isi depasise atributiile transmise si se incurcase cu Tovarasa“, declara Burlan. Dupa moartea suspecta a lui Schechter, mai adauga fostul ofiter de securitate Dumitru Burlan, Ceausescu a apelat la serviciile unor medici cu origini romanesti.
Sursa:www.ziarulcn.com |
| 2004-10-18 12:42:42 |
 Postata de 2good |
|
|
