| Unde ne-a dus diplomatia |
Autoritatile romane afirma ca au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a opri Ucraina de la construirea canalului Bistroe si considera esuarea tratativelor ca pe un esec al dreptului international. Jurnalul National prezinta astazi caile diplomatice prin care au abordat responsabilii din MAE problema Bistroe.
ALEXANDRU NASTASE
 Canalul Bistroe, prima portiune din noul canal maritim Dunare-Marea Neagra, a fost inaugurat pe 26 august, in prezenta presedintelui ucrainean Leonid Kucima. Lucrarile au constat in degajarea nisipului si a sedimentelor depuse natural la gura de varsare a bratului Bistroe in mare. Urmatoarele etape ale proiectului (care va fi finalizat in 2008) presupun adancirea bratului Chilia si lucrari de consolidare. Ucraina a refuzat sistematic dialogul si a trimis primele informari abia in iulie 2004, la cateva luni de la inceperea proiectului. Dupa studierea acestora, expertii romani au concluzionat ca lucrarile ucrainenilor nu corespund prevederilor internationale privind impactul de mediu in context transfrontalier. In plus, acestor lucrari li se aplica un regim special, reglementat de 11 conventii internationale, bilaterale sau multilaterale. UNESCO. Autoritatile romane au sesizat secretariatul Conventiei de la Ramsar si Comitetul Consultativ al Retelei Mondiale a Rezervatiei Biosferelor al UNESCO – programul “Omul si Bio-sfera”. Cele doua organizatii au realizat o misiune comuna de experti, in raportul careia se precizeaza ca realizarea canalului este extrem de nociva pentru mediu.
Romania a sesizat si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea. Potrivit MAE, si aceasta organizatie a luat pozitie, adoptand o rezolutie prin care solicita informatii complete despre proiectul Bistroe. O sesiune a comisiei, care va analiza proiectul ucrainean, va avea loc in septembrie.
Tot in aceasta luna va fi prezentat si raportul efectuat de expertii Conventiei de la Berna si cei ai Consiliului Europei. De asemenea, la CE a fost introdusa o motiune referitoare la proiectul ucrainean. Consiliul a numit un raportor olandez care va analiza situatia din Delta Dunarii si isi va sustine raportul in prima sesiune parlamentara, in luna octombrie.
La 20 august, Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa a trimis o scrisoare Kievului, subliniind ca “realizarea acestui canal va afecta si va distruge formele naturale si traditionale de gestionare a resurselor naturale, inrautatind conditiile sociale si economice din regiune” si ca “proiectul violeaza principiile de management al rezervatiei Biosferei – asa cum au fost ele definite de UNESCO, incalca obligatiile internationale de mediu si ameninta zona umeda protejata”.
COMISIE DE ANCHETA. Cel mai recent demers al MAE il constituie sesizarea secretariatului Conventiei de la Espoo, prin care s-a solicitat stabilirea unei comisii de ancheta internationala care sa investigheze impactul transfrontalier al proiectului Bistroe. Comisia de ancheta va fi formata din trei reprezentanti (unul roman, unul ucrainean si unul international), iar in cazul in care se va constata ca proiectul are un impact de mediu transfrontalier, Ucraina va fi obligata sa permita partii romane sa participe la luarea unei decizii cu privire la viitorul proiectului.
MAE mai ia in calcul posibilitatea actionarii in justitie a companiei germane Mobius, ce executa lucrarile, pentru ca aceasta sa suspende contractul incheiat cu ucrainenii.
RAPORTUL CONSILIULUI
Expertii de mediu ai Consiliului Europei recomanda sistarea imediata a lucrarilor la canalul Bistroe, avand in vedere impactul negativ asupra unor specii din Delta Dunarii si asupra habitatului lor natural. Aceste concluzii se regasesc intr-un raport al Comitetului Permanent al Conventiei de la Berna, preluat de Mediafax. Specialistii europeni sustin ca trecerea navelor ar afecta speciile de pasari, bancurile de pesti si habitatul natural al acestor vietuitoare. In aceste conditii, autorii raportului propun trei rute alternative: largirea bratului Oceakivski, constructia unui canal artificial care sa lege bratul Chilia de golful Zebrianskaya si extinderea unui canal de irigatii care are acum 60 de metri latime si doi metri adancime si care leaga bratul Chilia de lacul Sasik. (Cristian Petru)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-09-07 09:28:08 |
 Postata de 2good |
|
|
