| Argint cu iz de aur |
Cele 70.000 de locuri ale Stadionului Olimpic s-au dovedit insuficiente pentru cei care au dorit sa asiste la reuniunea de miercuri.
 SURPRIZA. Atractia serii a constituit-o finala de la 400 de metri garduri feminin. In finala era calificata grecoaica Fani Halkia, o sportiva care a uluit la aceasta editie. Aparuta parca de nicaieri, Fani a spulberat recordul olimpic in semifinale. Toate sperantele nostre erau legate de prezenta in ultimul act a Ionelei Tirlea. In putinele intalniri cu grecoaica, romanca o invinsese mereu. Ultima oara, anul acesta, la Mondialele de la Budapesta. NEBUNIE. Anuntarea cursei si aparitia concurentelor pe pista a declansat starea de nebunie. Cand a fost prezentata, de pe culoarul 3, Ionela a ramas cu capul in pamant ridicand discret mana stanga. Pe fata ei se citea crisparea. De fapt erau momentele concentrarii. A urmat culoarul 4: Fani Halkia! Stadionul dadea sa se rupa. Si porneste cursa. Ionela pleaca bine. Grecoaica si mai bine. Ultimii metri. Grecoaica trece prima linia de sosire. Dupa ea soseste, la capatul unui efort extraordinar, romanca Ionela Tirlea. Delirul atinge cote maxime. Este vicecampioana olimpica. Si, totusi, cine a intrecut-o? De unde a aparut aceasta grecoaica? Daca e ceva necurat la mijloc?
A PROGRESAT 4 SECUNDE
Fani Halkia nu figura pana acum in topurile mondiale ale cursei. Timpii ei erau modesti. In varsta de 25 de ani, ea a suferit in 2000 un accident cu motocicleta, fiind nevoita sa abandoneze sportul pana la finele lui 2001. S-a apucat de jurnalistica, devenind reporter tv. A reinceput sportul, reusind timpi la 400 de metri plat mai slabi decat la 400 de metri garduri. La concursul de anul acesta de Grand Prix de la Heraklion a obtinut un 53,99. La Mondialele de la Budapesta nici nu a existat. Pana la semifinalele probei din 22 august, cand a doborat recordul olimpic cu un incredibil 52,77. Conferinta de presa ce a urmat festivitatii de premiere nu a insemnat decat un tir de intrebari la adresa grecoaicei, Tirlea si Antipova, ocupanta locului 3, fiind total neglijate. “Cum iti explici progresul de la 56,40 anul trecut la sub 53 anul acesta?” sau “Ce parere ai despre suspendarea pentru folosire de substante interzise a colegilor tai Kenteris si Thanou?”.
Fani Halkia a dat dovada de multa stapanire. “Dupa o munca de 3 luni, zi si noapte, poti ajunge la asemenea performante”, si-a explicat ea rezultatul, luand apoi apararea celor doi suspendati, atacand presa. “Cel mai mult au gresit colegii mei din presa. Nu se poate sa acuzi pe cineva fara sa ai probe concrete. E pacat ca s-a intamplat asa ceva. Imi pare rau de ei.” Suspiciunea planeaza si mai mult acum asupra ei!
“POATE CA GRECOAICA E TALENTATA”
Jurnalul National: Cum te simti acum Ionela?
Ionela Tirlea: Foarte bine. Am fost foarte stresata inaintea cursei. Stiam ca pot, dar presiunea era foarte mare. Altceva e cand vii cu al cincilea sau al saselea timp si vrei sa obtii o medalie. Esti mult mai relaxat. Cand stii ca poti e mai greu.
Se putea locul 1?
Eu am vrut sa fiu in primele trei. Stiam ca locul intai e greu de cucerit. Dupa ultimul gard nu m-am gandit decat sa obtin locul 2. Grecoaica era la ea acasa.
Erai descumpanita la sfarsit.
Nu stiam pe ce loc am terminat. A venit Antipova si mi-a spus ca sunt a doua. Am asteptat sa se afiseze pe tabela. Nu eram sigura de lucrul asta.
Chiar asa, o stiai pe grecoaica?
O stiu de anul trecut, cand scotea 56,30. Vad ca a progresat fantastic. La Mondiale am batut-o.
In cat timp se poate recupera un asemenea timp?
O, in ani de zile! Dar poate ca ea e mult mai talentata. Bravo ei!
Cum a fost cursa?
E greu sa fii alaturi de o grecoaica. A fost foarte apasator pentru mine cand vuiau tribunele. Niciodata nu am concurat intr-o asemenea atmosfera.
Cum vei sarbatori aceasta medalie?
As vrea sa sarbatoresc, dar nu am timp, pentru ca urmeaza stafeta. Oricum, sigur nu o sa pot sa dorm. Imi voi aminti in permanenta cursa. Asa am facut si dupa semifinala, cand am adormit dupa 3 dimineata.
In tribune a fost si sotul tau.
Stiu, nici n-am apucat sa ma vad cu el. Poate reusim totusi sa ne intalnim.
Ce vei face? Il vei urma in Canada?
Cand termin cu sportul ma mut in Canada. Pana atunci, sta el cu mine in Romania.
Mergi la Beijing?
E foarte greu de spus de acum. Mai sunt patru ani, dar eu sper ca da. Cine stie? Poate si la alta proba.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-08-27 09:02:34 |
 Postata de 2good |
|
|
