| Drepturi si obligatii in contractele comerciale |
In privinta incheierii contractelor comerciale, partile isi manifesta liber vointa in sensul nasterii, modificarii, transmiterii sau stingerii unor drepturi sau obligatii. Asadar, orice persoana fizica sau juridica isi poate manifesta vointa in sensul incheierii unor contracte comerciale potrivit intereselor sale si, bineinteles, tinand cont de dispozitiile legale care privesc ordinea publica si bunele moravuri.
Avocat EDUARD FAGARASEANU - “Stefanica, Dutu&Asociatii”
 Orice contract se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, indiferent de forma de manifestare a vointei partilor contractante, insa contractul comercial se incheie, de regula, in forma scrisa, dar si verbal, telefonic etc.
Numai in mod exceptional, legea comerciala impune incheierea contractului in forma scrisa in cazul contractului de societate in participatie, contractului de garantie reala imobiliara, contractului de consignatie etc. PRETUL IN OBLIGATIILE COMERCIALE. Pretul este un element esential al oricarui contract, inclusiv al contractelor comerciale. Pretul trebuie sa fie stabilit in bani, sa fie determinat sau determinabil si sa fie real.
Daca la incheierea contractelor comerciale, partile nu au stabilit pretul, ci au avut in vedere adevaratul pret sau pretul curent, acesta va fi pretul din listele bursei sau mercurialelor de la locul unde s-a incheiat contractul, respectiv ale locului cel mai apropiat.
MONEDA DE PLATA A PRETULUI. Potrivit Codului Comercial, in cazul in care moneda prevazuta in contract nu are curs legal sau comercial in tara si cand cursul ei nu a fost determinat de partile contractului, plata va putea fi facuta in moneda tarii, la cursul de schimb din momentul scadentei si la locul platii.
Cursul de schimb al leului se determina zilnic pe piata interbancara, cu respectarea procedurii stabilite de Banca Nationala a Romaniei.
Pe teritoriul Romaniei, incasarile si platile intre rezidenti se realizeaza in moneda nationala, insa nici o reglementare nu interzice stabilirea pretului in moneda straina.
LOCUL EXECUTARII OBLIGATIILOR COMERCIALE. Orice obligatie comerciala trebuie sa fie executata in locul aratat in contract sau in locul care ar rezulta din natura operatiunii, ori din intentia partilor contractante. Asadar, locul executarii obligatiilor comerciale poate fi prevazut in mod expres de parti in contractul pe care il incheie sau poate fi determinat in mod tacit.
In situatia in care locul executarii nu este stabilit expres in contract si nici nu rezulta tacit din natura operatiunii sau intentia partilor contractante, Codul Comercial prevede ca obligatiile comerciale sa fie executate la locul unde debitorul isi avea sediul sau comercial ori cel putin domiciliul sau resedinta la data incheierii contractului.
Daca urmeaza a se preda un lucru determinat, care dupa cunostinta partilor se gasea intr-alta parte in momentul formarii contractului, atunci predarea se va face in acel loc.
REGIMUL JURIDIC AL DOBANZILOR. In obligatiile comerciale in cazul intarzierii in executarea unei obligatii banesti, debitorul datoreaza dobanzi. Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile. In cazul obligatiilor comerciale avand ca obiect sume de bani, debitorul se afla de drept in intarziere din momentul cand obligatia devine exigibila, cu alte cuvinte dobanzile legale curg de la data scadentei obligatiei.
Dobanzile pentru datoriile comerciale curg de drept de la scadenta, chiar daca nu au fost stabilite prin contract scris intre parti. Pentru curgerea de drept a dobanzilor, legea cere urmatoarele conditii: obligatia debitorului sa constea in plata unei sume de bani, obligatia sa fie lichida, adica cuantumul sumei datorate este precis determinat, obligatia sa fie exigibila, adica datoria debitorului a ajuns la scadenta.
CUANTUMUL DOBANZII COMERCIALE. Dobanda este reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 9/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit ordonantei, partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarzierea in plata unei obligatii banesti. In situatia in care partile nu au prevazut in contract cuantumul dobanzii se va plati dobanda legala.
CODEBITORII
In obligatiile comerciale, codebitorii sunt tinuti solidar, afara de stipulatie contrara. In aceasta situatie, legea institue o prezumtie de solidaritate a codebitorilor, fiecare debitor este tinut de intreaga datorie, neputand pretinde creditorului sa primeasca o plata partiala, iar creditorul poate urmari pe oricare dintre debitori. In cazul in care unul dintre debitori este insolvabil, executarea obligatiei va putea fi realizata prin urmarirea celorlalti debitori. Prezumtia de solidaritate a codebitorilor este relativa, astfel incat partile o pot inlatura, stipuland in conventie faptul ca obligatia asumata este divizibila.
DOBANDA LA DOBANDA
Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 9/2000, plata anticipata a dobanzilor se poate efectua pe cel mult sase luni. Dobanda incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatiile ulterioare. In principiu, dobanda se calculeaza numai asupra cuantumului sumei imprumutate. Legea admite insa ca dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi, in temeiul unei conventii speciale in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.
STIATI CA …
Asa cum prevede Codul Comercial, acordarea termenului de gratie este interzisa. Asadar, daca debitorul nu isi executa obligatia, creditorul are dreptul sa ceara fie executarea pe cale silita a obligatiei, fie rezilierea contractului cu daune-interese.
Puteti sa adresati intrebarile dumneavoastra pe teme juridice pe adresa Jurnalului National, urmand sa regasiti raspunsurile in fiecare saptamana.
CONCUBINAJ
P. Elena, Barlad: “M-am casatorit in 1987, iar in 1989, sotul meu a decedat si am ramas cu doua fetite. Dupa doi ani m-am recasatorit cu M.C. Traind in concubinaj, am vrut sa fim o familie fericita, dar nu a fost asa. Concubinului meu nu i-a placut sa munceasca si sa-si respecte familia, a fost de cinci ori inchis pentru furt. Locuim in casa bunicului meu de 11 ani; ingrijindu-l, bunicul mi-a facut acte de vanzare-cumparare pe casa lui in anul 1999, iar el a decedat in 2001. In acesti ani, noi nu am avut nici un copil, nu am construit si nu am cumparat nimic impreuna. Mentionez ca mi-a dat o suma de bani – 2.500.000 lei – pentru achitarea actelor de casa la notariat si 2.300.000 lei pentru achitarea unui imprumut la banca. Toate bunurile din locuinta sunt cumparate cu primul sot decedat. Acum, concubinul meu ma alunga din locuinta si ma ameninta. M-am adresat sectiei de politie, care m-a trimis la Judecatoria Barlad. Eu nu am insa bani pentru a ma prezenta la tribunal. Va rog sa-mi spuneti cum sa procedez sa scap de cosmarul acesta care dureaza de ani in sir? Ce drept are concubinul meu la casa?”.
RASPUNS: Formularea este destul de neclara. Cititoarea afirma ca s-a recasatorit, dar a trait in concubinaj… Daca este vorba de un concubin, acesta nu are nici un drept asupra bunurilor mobile si imobile care se afla in proprietatea cititoarei. Daca doreste evacuarea acestuia din casa, proprietatea cititoarei, poate face plangere la politie.
COPIII ADOPTATI AU DREPTURI EGALE
Avram Remus, Caras-Severin: “In anul 1958 m-am casatorit, iar in anul 1965 ne-am mutat in judetul Caras-Severin, deoarece am primit mostenire o casa de la bunica si fratii mei. Am infiat o nepoata de sora a sotiei mele in 1967. Pe fata am dat-o la scoala, apoi la facultate, aici s-a incurcat cu studenti straini si in 1984 a nascut o fetita la Leaganul de copii din Timisoara. In 1988 s-a maritat cu un inginer din Caransebes. In anul 1973 am construit o casa noua, aceasta imi apartine mie si am acte pe ea. In 1995, sotia mea a murit. Eu am iesit la pensie in 1995 si in 1996 m-am casatorit. Actuala mea sotie are o fata in Austria, aceasta, vazand cat muncesc, m-a luat in intretinere cu uzufruct viager, de aceea eu le-am dat casa in 1998, prin vanzare-cumparare cu acte la notar public. In septembrie 2003, fata infiata de mine, despre care nu mai stiam nimic din 1995, m-a actionat in judecata cu pretentii la impartirea bunurilor mobile si a casei. Am avut 15 infatisari la Judecatorie, dar fata nu s-a prezentat niciodata. Am prezentat cu martori ca este casa mea, mostenire si donatie de la parintii mei, fratii mei. S-a emis o hotarare judecatoreasca nedreapta. Va rog sa-mi dati un sfat, vreau sa se faca dreptate, nu este corect daca fata nu ne-a ingrijit, sa aiba pretentii la casa”.
RASPUNS: Alaturi de copiii din casatorie si din afara casatoriei, din clasa I de mostenitori legali fac parte si copiii adoptati. Adoptatul dobandeste fata de parintii sai, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai. De aceea, copilul adoptat are dreptul sa vina la mostenirea mamei sale alaturi de sotul supravietuitor. In concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul acestora, sotul supravietuitor are dreptul la 1/4 din mostenire, restul de 3/4 cuvenindu-se descendentilor (in cazul nostru, copilului adoptat). In masa succesorala se includ si mobilele si bunurile apar-tinand gospodariei casnice. Daca sotul supravietuitor vine in concurs fie si cu un singur descendent, aceste lucruri se includ in masa succesorala si se impart ca si celelalte bunuri ale mostenirii in proportiile mai sus aratate. In schimb, daca sotul supravietuitor concureaza cu alti mostenitori legali (ascendenti sau colaterali), aceste bunuri i se cuvin in totalitate si in mod exclusiv. Potrivit legii, orice persoana poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, astfel incat patrimoniul lasat la moarte poate fi neinsemnat. Nimeni nu este obligat sa lase o mostenire chiar daca are rude apropiate. Exista, de asemenea, posibilitatea testatorului de a exhereda (direct sau indirect). Insa, o parte din mostenire se atribuie anumitor mostenitori cu titlu de rezerva succesorala chiar impotriva vointei testatorului. Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului, vointa manifestata in timpul vietii (donatii, legate sau exheredari). Descendentii sunt mostenitori rezervatari.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-08-21 10:24:46 |
 Postata de mirel |
|
|
