| UDMR lupta cu disperare sa evite faramitarea |
Framantarile din interiorul UDMR au dus la aparitia unor formatiuni care pot impiedica Uniunea sa acceada din nou in Parlament.
 In preajma alegerilor din aceasta toamna, UDMR se confrunta cu riscul serios de a nu mai intra in Parlament. Acest risc este rezultatul unor vechi framantari interne care au dus la desprinderea unor formatiuni ce fac concurenta partidului-mama.
DANA PICIU
Riscul ca UDMR sa rateze intrarea in Parlament dupa alegerile din toamna a fost semnalat atat de catre analistii politici, cat si de catre unii sociologi. Recent, directorul CURS, Sebastian Lazaroiu, facea un astfel de prognostic, enumerand printre cauze si tensiunile dintre UDMR si Uniunea Civica Maghiara. Disensiunilor dintre radicali si moderati, acutizate mai ales in ultimii doi ani, si faramitarilor de pana acum li se adauga aparitia, in aprilie, a Uniunii Secuilor din Romania (USR), care intentioneaza sa participe la alegerile generale. Presedintele formatiunii, Kalman Kiss, sustine ca USR isi propune reprezentarea intereselor secuilor din Transilvania si ca nu are nimic in comun cu radicalii sau moderatii maghiari. “Vrem doar sa avem reprezentare in Parlamentul Romaniei USR doreste autonomia secuilor fata de baronii maghiari. In sfarsit, dorim ca secuii sa fie independenti si sa nu mai fie subjugati cum au fost secole intregi. Secuii au avut intotdeauna probleme cu maghiarii, iar acum acesti baroni mici ai UDMR au pus din nou mana pe ei. UDMR vrea sa realizeze autonomia tinutului Secuiesc in favoarea maghiarilor, fara sa recunoasca existenta etniei secuilor“, a afirmat Kiss. El a mai spus ca de luna trecuta USR a inceput sa se pregateasca pentru alegeri, organizand filiale in judetele Harghita, Covasna, Mures, Arad, Satu Mare, Bacau si Arges.
RECUNOASTERE. Anterior anuntului de a participa la alegerile generale, presedintele executiv al USR, Stefan Molnar, solicita recunoasterea secuilor ca minoritate nationala, fapt care ar fi, in opinia lui, si in beneficiul statului roman, prin atragerea de fonduri europene. El a explicat atunci ca secuii si maghiarii sunt doua entitati minoritare diferite, lucru dovedit de istorie. Molnar afirma ca, in cursul istoriei, principii Transilvaniei se intitulau “domni ai Transilvaniei si capitani ai secuilor“, iar “Unio Trium Nationum“ a consfintit in Transilvania privilegii pentru trei entitati diferite: sasi, maghiari si secui.
APEL. Pericolul divizarii maghiarilor, care ar putea duce la ratarea Parlamentului, pare sa fie luat in serios si de catre liderul UDMR, Marko Bela, care pana acum a avut o atitudine ostila fata de “rebeli“ si de propunerile lor de colaborare. Aflat marti la Cluj-Napoca, Marko Bela a anuntat ca Uniunea va fi deschisa pentru toate persoanele care vor vrea sa participe la prealegerile in urma carora vor fi desemnati candidatii pentru Parlament, inclusiv cele din alte formatiuni politice maghiare. Potrivit lui Marko, problema radicalilor din UDMR va fi tratata printr-o deschidere cat mai mare in selectionarea candidatilor pentru prealegeri. El a tinut sa precizeze ca nu-si face probleme din pricina lui Kiss Kalaman si a USR, care vrea sa intre in cursa electorala din toamna.
CRIZA. Scanteia care a aprins valvataia in interiorul UDMR a fost pastorul Laszlo Tokes, iar Congresul UDMR de la Satu Mare de la inceputul lunii februarie 2003 a fost punctul culminant al crizei. Formatiunile care compun Uniunea au inceput sa-si arate coltii cu cateva zile inainte de congres, criticandu-l pe Marko pentru intentia sa de a semna un nou protocol de colaborare cu PSD si de a desfiinta functia de presedinte de onoare al UDMR. Cea mai incrancenata dintre aceste formatiuni interne a fost Blocul Reformist, condus de deputatul Toro Tibor. El a atentionat conducerea Uniunii ca este posibila scindarea acestei formatiuni. Radicalii erau nemultumiti de conducerea tip partid unic a UDMR care nu s-a schimbat deloc in 12 ani, iar maghiarii din secuime nu au avut posibilitatea de a alege, ci doar de a vota.
Marko Bela, reprezentantul moderatilor, a fost singurul care a candidat la congres pentru functia de presedinte al UDMR, functie pe care a recastigat-o. El nu a recunoscut niciodata fatis ca Uniunea are probleme interne. El a spus ca UDMR are nevoie de toate curentele de opinie si de toate doctrinele si a apreciat ca declaratiile “belicoase“ facute de unii dintre membrii Uniunii “tin de campania“ premergatoare Congresului. Reprezentantii Blocului Reformist nu au fost prezenti la congres, cu exceptia lui Toro Tibor, care a stat pe hol si a criticat conducerea UDMR. Nici Tokes nu a venit. Marko Bela a fost reales presedinte, iar Congresul a hotarat desfiintarea functiei de presedinte de onoare, ocupata de Tokes.
MISCAREA REFORMISTA. O luna mai tarziu, Blocul Reformist s-a transformat in miscarea politica “Blocul Reformist“ si s-a declarat alternativa la UDMR. Desi nu au participat la alegerile interne din UDMR, reprezentantii miscarii nu au parasit Uniunea. Presedinte al Miscarii a fost ales deputatul de Bihor Szilagyi Zsolt, fost vicepresedinte al Blocului Reformist. Tokes Laszlo a initiat si el Autoadministrarea Comunitatii Maghiare din Romania, care “ar trebui sa functioneze ca un parlament intern al maghiarilor“, “complementara si convergenta“ in raport cu UDMR. In structura de conducere a platformei au fost alesi si parlamentarii UDMR Toro T. Tibor, Szilagy Zsolt, Vekov Karol, Kovacs Zoltan si Pecsi Ferenc. Toro Tibor va constitui Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), in care se regasesc si ceilalti radicali, care si-a propus sa elaboreze Legea autonomiei culturale a minoritatilor nationale si Legea autonomiei regionale.
UCM. O alta etapa a opozitiei maghiare fata de UDMR a fost aparitia Uniunii Civice Maghiare (UCM). Reprezentantii acestei formatiuni au propus UDMR sa se confrunte in cadrul unor prealegeri in acele localitati din judetul Covasna in care procentul maghiarilor este de sub 50%, iar organizatia castigatoare sa participe la alegerile locale, dar au fost refuzati. La 15 martie, cele doua formatiuni, UCM si UDMR, au comemorat separat eroii Revolutiei ungare de la 1848 la Monumentul Secuilor Martiri de la Targu Mures. Desi fac parte din tabere diferite, membrii UCM au refuzat sa-si dea demisia din UDMR, dar nici Uniunea nu i-a exclus pana in momentul in care si-au depus candidatura pe listele altei formatiuni la alegerile locale din iunie. Biroul Electoral Central a respins insa inregistrarea listelor cu semnaturi depuse de UCM, motivul invocat fiind acela ca atestarea veridicitatii semnaturilor a fost facuta de coordonatorul strangerii de semnaturi si nu de cel care a intocmit listele electorale. In aceste conditii, se ia hotararea ca membrii UCM sa candideze ca independenti la alegerile locale.
”UCM AR PUTEA BLOCA INTRAREA UDMR IN PARLAMENT”
“Sunt nemultumiri fata de situatia din UDMR, la alegerile parlamentare exista insa mai multe posibilitati. Una dintre ele este existenta unei formatiuni cum este UCM, care sa participe la alegeri si, in felul acesta, sa micsoreze voturile pentru UDMR. In conditiile in care UCM ar obtine un numar suficient de voturi ar putea nu sa intre in Parlament, ci sa blocheze intrarea UDMR in Parlament, avand in vedere ca inca nu stim ce va prevedea forma finala, a legii electorale. Deci ne putem astepta la surprize pentru PSD. Prezenta UDMR in Parlament este esentiala, dar daca varianta actuala se pastreaza, atunci ar trebui ca UDMR sa obtina 5%. A doua varianta, pe care nu putem sa o neglijam, este cea a unui partid transetnic care ar presupune o federatie de partide populare, cum este si UCM si gruparea regelui Cioaba, care sa adere la o federatie de grupari populare si care ar reusi, fata de varianta anterioara, sa coaguleze voturi din zone diferite in functie de capacitatile diferite ale organizatiilor. In oricare din aceste situatii UDMR este pusa pentru prima data in fata unei opozitii foarte serioase, opozitie care in momentul de fata dispune de o conjunctura internationala deosebita si asta pentru ca, de la intai mai, Ungaria a devenit membra UE, iar dupa alegerile europene din 10-13 iunie FIDESZ este parte a Partidului Popular European. In conditiile in care UDMR nu va intra in Parlament – ceea ce ramane totusi o posibilitate redusa – in interiorul minoritatii maghiare se vor redefini raporturile de forte pe o directie doctrinara mai clara. Dar eu as fi vrut sa va vorbesc putin despre un paradox al UDMR care este primul partid popular din Romania. Organizatie populara, el nu e un partid. A fost recunoscut de Partidul Popular European in 1993, inaintea PNTCD. E interesant ca acum problema UDMR este si o problema de identitate doctrinara. Cata vreme UCM se defineste ca o grupare populara, iar UDMR se defineste, de asemenea, ca o grupare populara, apare o divergenta doctrinara. Or, cata vreme FIDESZ sprijina UCM – si asta s-a vazut foarte clar la universitatea de vara de la Baile Tusnad – UDMR are dificultati si va trebui oricum, chiar daca intra in Parlament, sa-si rezolve aceasta problema doctrinara. Sansele de a intra in Parlament le pastreaza, pentru ca s-a dovedit ca electoratul maghiar ramane in continuare un electorat disciplinat“, ne-a declarat analistul politic Cristian Parvulescu. (Carmen Vintila)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-08-19 08:27:10 |
 Postata de mirel |
|
|
