| Amara asteapta in perfuzii sange Phare |
CLASA MUNCITOARE NU MAI MERGE IN PARADIS
 Considerata si pe vremea comunistilor drept statiune de categoria a IV-a, Amara se zbate azi sa nu dispara, umilindu-si clientii, eternii pensionari, cu hoteluri mizere, cu televizor alb-negru pe hol si canapele luate de prin autobuze. Ultima speranta – sa vina gazul pe banii europenilor.
Amara nu arde gazul
Trei hoteluri aruncate printre balariile care au crescut pe alei si ramasitele unor vile de categoria I, care aveau telefon public interurban, au ramas infipte in pamantul uscat de la Amara. Numai turistii au imbatranit de la an la an si s-au imputinat.
EUGENIA MIHALCEA
Considerata inainte de ’89 statiune de categoria a IV-a, “Perla Baraganului“ a fost batuta de vanturile tranzitiei, dar inca mai incearca sa-si trateze ranile cu namolul sapropelic din lac, amestecat cu fonduri Phare. La intrare, in buza Primariei, un panou mare eclipseaza placuta pe care troneaza floarea-soarelui. Amara. Bani europeni pentru amenajare si pentru infrastructura zonei din jurul Lacului Amara. Statiunea asteapta de mai bine de un an, infrigurata de noptile geroase de iarna in care combustibilul lichid folosit nu i-a incalzit paturile, sa vina gazul, sa se faca drumurile si canalizarea. Nu s-a sinchisit nimeni pana acum sa traga tevi de gaze sau de apa potabila, chiar daca efectul terapeutic al namolului din lac era cunoscut inca de pe vremea lui Matei Basarab.
BANII EUROPENI. Proiectul, cofinantat, se ridica la 3,2 milioane de euro. Lucrarile la reteaua de apa, canalizare si reamenajare a parcurilor, incepute in 2003, au ca termen-limita august 2004, dar mai spre sfarsitul lunii, cum zice dom’ primar. Hotelierii nu sunt chiar asa de optimisti. Ei nu se asteapta la gaz mai devreme de octombrie. “Proiectul e pentru Amara, dar in mod special pentru societatile de turism, carora le va reduce costurile cu 40%. Speram ca banii ramasi prin diminuarea fondurilor cu incalzirea sa fie folositi la modernizarea bazelor de tratament, a celor trei plaje“, spune cu indrazneala primarul reales, Victor Moraru.
STUFUL DE PE PLAJA. Dintre cele trei plaje existente, doar cea de la Hotelul Parc are un fel de nisip adus de la Calarasi, doua terase, locuri de “incalzire“ mai ales pentru tinerii din Slobozia si un tobogan cu apa, dar care functioneaza numai la sfarsit de saptamana, si atunci daca are musterii. Si toate facilitatile pentru 10.000 de lei extra, care trebuie scosi din buzunar, reprezentand biletul de intrare. Cu toate ca inca de la poarta vopsita in rosu, locul e impanzit de placute cu interzis aruncatul in lac pe motiv ca apa e mica la mal, pustanii se balacesc in lacul mineralizat. Cat despre celelalte doua plaje, luciul apei abia se mai distinge dintre iarba si stuful crescute in nestire de vreo 10-15 ani incoace.
ALTE PROIECTE. Optimismul primarului scade in timp ce vorbeste, caci si glasul abia i se mai distinge din spatele biroului plin de hartoage. “Acest proiect nu poate rezolva decat jumatate din problemele existente. Mai avem de protejat lacul de toti factorii care pot duce la poluarea lui. Lucram la un proiect pentru mediu si turism care sa transforme zona in punct de atractie“, destanuie Victor Moraru din planurile de viitor ale Amarei de a mai “cersi“ niste bani europeni pentru a revigora un turism care a capatat iz neaos romanesc. Si toate astea parca asa, de drag de locul unde sta de la varsta de doi ani. “In sezon erau 27.000 de turisti, iar jumatate din locuitorii Amarei practicau agroturismul“, spune Victor Moraru, amintindu-si de casa parintilor, cu opt camere, in care erau cazati turisti in fiecare vara.
CADEREA. Agitatia a inceput sa scada chiar inainte de Revolutie, prin anii ’80, cand izvoare de apa dulce au navalit in lac si namolul nu mai avea acelasi efect terapeutic. “Incepand din 2001 a crescut numarul de turisti care pleaca din ce in ce mai multumiti.“ Asa vrea sa creada edilul local ca va umple vistieria primariei cu banii pe impozite. Ca din cauza tranzitiei, bat-o vina, Amara, situata la numai opt kilometri de Slobozia si la o aruncatura de bat de Capitala, nu mai e cunoscuta in intreaga tara.
OPTIMISM
“Proiectul e pentru Amara, dar in mod special pentru societatile de turism, carora le va reduce costurile cu 40%. Speram ca banii ramasi sa fie folositi la modernizarea bazelor de tratament, a celor trei plaje“ - Victor Moraru, primarul localitatii Amara
PARTICULARII AU INVESTIT IN ANII ‘ 20
Amara a devenit statiune balneara mult mai tarziu fata de suratele ei din tara, mai exact la 1936, dar utilizarea apei din lac si a namolului era cunoscuta demult, dupa cum se precizeaza intr-o monografie a localitatii, din anii ’70. Primii care s-au tratat de reumatism cu ajutorul namolului din Lacul Amara au fost locuitorii din comunele apropiate, in 1860-1864. Petru Poni a efectuat cercetari chimice in 1887 si a descoperit o bogata compozitie in sulf si magneziu a izvorului mineral. Au urmat demersurile pe la autoritatile administrative judetene, dar si la centru, la Ministerul de Interne si la cel al Lucrarilor Publice, iar in 1892 s-a infiintat un serviciu al bailor, la care lucrau patru persoane. In primul an de functionare au venit la tratament 126 de oameni, dar cei mai multi faceau plaja pe timp de vara pe malul lacului. Ceea ce se reusise in cativa ani a fost spulberat in timpul primului razboi mondial, cand instalatiile de la baile calde, in care se punea namol, peste care se turna apa calda, au fost distruse in totalitate.
La 1922, particularii sunt cei care incep sa investeasca in zona. Alexandru Pastia cumpara vechile instalatii, aduce cateva cazi de baie pentru tratament si isi deschide firma comerciala “Instalatii de bai calde Pastia cu pensiune“. Un alt negustor din Slobozia, Tase Alexe, infiinteaza stabilimentul de bai calde “Sanatatea – namolul Amara“ si ridica in 1937 un hotel cu o capacitate de 30 de locuri. In 1939 au fost inregistrati 1.800 de turisti, iar la numai un an dupa, numarul acestora a crescut la 2.800.
Cat despre conditii, Amara, care a devenit intre timp statiune balneo-climaterica, nu prea avea cu ce se fali. Un aparat de radio, preturi mari la hoteluri, fara medici la tratament si mancarea pe cont propriu. Steaua statiunii a apus repede, caci intre 1948-1949, locatiile au fost nationalizate, iar turistii ajungeau la maximum 250 de persoane pe an.
Dupa 1970, cand au fost ridicate cele trei hoteluri si au fost infiintate bazele de tratament, oamenii au revenit la Amara. Maximum de turisti l-a cunoscut statiunea chiar inainte de ’89, cand veneau peste 10.000 de oameni la tratament sau odihna.
SINGURUL TURIST STRAIN ERA UN ROMAN DIN SUA
Stanescu e angajat in statiunea balneo-climaterica Amara de mai bine de 30 de ani. E sef Birou personal la Hotelul Parc, cumparat in 2001 de un roman. Sef la hotel, Stanescu este mandru acum, ca inainte de ’70 cazarea in Amara se facea la vile de paianta.
“In anii ’70 s-a trecut de la sindicat la turism si nu mai era statiune sezoniera ca pana atunci“, isi aminteste barbatul primii ani de munca. Hotelul Lebada a fost ridicat in 1972.
Au urmat Hotel Parc in 1984 si Hotel Ialomita in 1986. Apartineau fostului Oficiu Judetean de Turism Ialomita, dar investitii nu s-a gandit nimeni sa faca. Si Revolutia i-a prins intr-un moment nu tocmai bun, caci daca mai trecea un an prindeau si ei renovarile capitale.
“In 30 de ani de cand lucrez eu aici a venit un singur turist strain. Il chema Diaconescu si era de fapt roman, era din Amara, dar fugise in Statele Unite ale Americii. Am si organizat o serata cu muzica si distractie pentru el, unde s-a prezentat multa Securitate, ca si camerista cred ca era de-a lor...“, povesteste seful Biroului personal despre turismul in “Epoca de Aur“.
Cat despre turisti, tot bilete prin sindicat si mai putin de la agentiile de turism, dar contractele erau ferme, nu ca acum. Daca turistul nu se prezenta, biletul se deconta.
“Statiunea era considerata de categoria a IV-a. Cearsafurile erau din panza, paturile erau de calitate inferioara, iar agrement nu era deloc, eram numai pentru tratament.“
Tocmai de aceea, si pe vremea lui Ceausescu, Amara era frecventata numai de turisti de varsta a treia, veniti sa se trateze in primul rand de reumatism.
AMARA – 19 august 2004
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2004-08-19 08:25:04 |
 Postata de mirel |
|
|
