| Transnistria, noul butoi cu pulbere al Europei |
Conflictul declansat intre autoritatile de la Tiraspol si cele de la Chisinau pune comunitatea internationala in fata unui nou examen pe care speram ca il va trece cu bine si nu se va repeta situatia din Balcani.
 Dupa luarile de pozitie, de la sfarsitul saptamanii trecute, ale OSCE, SUA si Romaniei, a venit si randul Ucrainei sa ia atitudine impotriva actiunilor intreprinse de autoritatile Transnistrene de inchidere a scolilor cu predare in grafia latina. Astfel, Ministerul de Externe din aceasta tara s-a aratat extrem de ingrijorat de conflictul generat.
„Ucraina este convinsa ca asemenea actiuni contravin standardelor europene privind asigurarea drepturilor si libertatilor omului si afecteaza perspectivele de reglementare definitiva a problemei transnistrene. Consideram ca politizarea problemei copiilor, în special a copiilor orfani, este inadmisibila“, se arata în declaratia guvernului de la Kiev. Acesta, în „calitatea sa de mediator în procesul de negociere dintre autoritatile de la Chisinau si Tiraspol“, solicita administratiei transnistrene „sa întreprinda masurile necesare pentru redeschiderea scolilor cu predare în limba moldoveneasca“.
PROSLAVISMUL NU SE DEZMINTE - Totusi, Ucraina considera ca aplicarea unor presiuni, în conditiile de întrerupere a procesului de negociere, este contraproductiva, referindu-se in special la declansarea de catre guvernul de la Chisinau a unei blocade economice impotriva Tiraspolului.
„Ucraina face apel la cele doua parti sa renunte la practica actiunilor unilaterale care destabilizeaza situatia în regiune si se reflecta negativ asupra populatiei de pe ambele maluri ale Nistrului“, se mai arata in comunicatul oficial al Ministerului de Externe de la Kiev, citat de BASA - press.
La randul ei, Rusia s-a abtinut momentan sa transeze problema in favoarea uneia dintre parti si a transmis doar ca este „foarte ingrijorata de deteriorarea brusca a relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol“.
Intr-un comunicat al Ministerului rus de Externe, citat de AFP, Moscova a solicitat celor doua parti „sa dea dovada de ratiune politica si sa revina la dialog“, pentru solutionarea a ceea ce ministerul rus a calificat drept „o problema care vizeaza cateva scoli“.
CLINCIURI SUA - RUSIA - Situatia din aceasta regiune are si o alta dimensiune, evidentiata in mod subtil, deocamdata, de secretarul de Stat american Colin Powell, si anume prezenta trupelor rusesti in Transnistria. Recent, folosindu-se de situatia nou-creata ca urmare a „crizei scolilor“, Powell a tinut sa reaminteasca Moscovei ca nu si-a onorat in totalitate obligatiile asumate la Istanbul, in 1999, privind retragerea din Transnistria a trupelor si armamentului existente acolo inca din perioada razboiului rece. Inclusiv secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, isi exprima speranta, in cadrul vizitei din 26 iunie 2004, la Chisinau, ca „angajamentele asumate acum cinci ani vor fi respectate“. In schimb, Rusia nu pare foarte grabita sa-si retraga trupele, foste unitati ale Armatei a 14-a, din Transnistria, o zona extrem de atractiva militar ca urmare a intrarii in NATO a Romaniei, Bulgariei si a tarilor baltice.
Moscova invoca pe moment costurile ridicate ale unui astfel de transfer, care s-ar ridica la cateva sute de milioane de dolari.
BLOCADA - Autoritatile de la Chisinau au anuntat ca nu vor mai elibera certificate de provenienta pentru marfurile produse de companiile înregistrate la Tiraspol, firmele care functioneaza în stanga Nistrului nu vor mai putea fi înregistrate în Republica Moldova, iar Caile Ferate moldovene si Ministerul Transporturilor nu vor mai pune la dispozitia agentilor economici transnistreni vagoane sau camioane pentru transportul marfurilor. Stoparea acestora înseamna înregistrarea de deficit bugetar si lipsa fondurilor pentru salarii si pensii. Teoretic, decizia poate conduce la paralizarea activitatii firmelor exportatoare de la Tiraspol, subminand bugetul regiunii. În Transnistria activeaza 12 întreprinderi exportatoare si care asigura 90% din veniturile la bugetul regiunii separatiste, care exporta, în principal, metale (peste 70% din buget), textile, bauturi tari si armament, care acopera înca 20-25%.
ANTIBLOCADA - Situatia poate fi însa evitata, daca Tiraspolul ar începe sa tipareasca bani pentru a acoperi cheltuielile sociale, dar acest lucru ar provoca o explozie a preturilor. O alta varianta ar fi înregistrarea la Chisinau, sub nume diferite, a principalelor întreprinderi, care si-ar putea astfel continua activitatea, platind impozite la bugetul de stat al Republicii Moldova. De exemplu, întreprinderea Sheriff s-a înregistrat deja la Chisinau, dar înca nu a efectuat operatiuni importante. O alta varianta, de care autoritatile de la Chisinau se tem cel mai mult, este ca Ucraina sa permita în continuare exporturile de marfuri din Transnistria, fara stampila autoritatilor moldovenesti si certificate de provenienta. Totusi, in aceasta situatie, Kievul risca sa fie sanctionat dur de Organizatia Mondiala a Comertului, la care doreste sa adere.
Un vot negativ al Moldovei ar face imposibila continuarea procesului de aderare.
ÎNCEPUTUL CRIZEI - Criza scolilor românesti din Transnistria s-a declansat în urma unei hotarari adoptate de autoritatile separatiste, care au dispus închiderea, de la 1 iulie, a tuturor scolilor ce folosesc în procesul de învatamant grafia latina. În urma acestei decizii, scolilor românesti din Transnistria li s-au prezentat înstiintari oficiale din partea administratiilor locale, cerandu-li-se sa paraseasca sediile pentru a fi închise, în baza dispozitiei date de autoritatile separatiste. Astfel, in15 iulie, militia transnistreana sechestreaza bunurile materiale si arhiva singurei scoli cu predare în limba româna din Tiraspol. Usile si ferestrele institutiei au fost sparte, iar scoala a fost înconjurata de cordoane de militie. Trupe de militieni si securisti înarmati, au împiedicat accesul elevilor si profesorilor în cladire. Autoritatile moldovene cer ajutor international si ii informeaza pe ambasadorii acreditati la Chisinau despre actiunile transnistrenilor. De subliniat ca inchiderea primei scoli a avut loc la o zi dupa ce a fost vizitata de Înaltul Comisar OSCE pentru minoritati.
PLANUL BELKOVSCHI - Stanislav Belkovschi, director al Institutului de Strategie Nationala al Federatiei Ruse, a prezentat in luna iunie la Bucuresti in cadrul unei mese rotunde, un plan strategic, conceput de el, prin care rezolvarea crizei transnistrene se rezuma la doua elemente: unirea Basarabiei cu Romania si recunoasterea internationala a independentei Transnistriei, care ulterior va adera la Federatia Rusa. Analistul rus a tinut sa sublinieze ca argument in favoarea planului sau problema artificialitatii statului Republica Moldova. Conflictului transnistrean, problemele interne ale acestui stat, planurile de federalizare ale Moldovei, spunea el, nu pot fi rezolvate prin metode birocratice, gen comisii de mediere. Belkovski a apreciat ca „reunificarea Republicii Moldova cu Romania ar constitui un stimul colosal pentru aceasta din urma in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana“. Analistul rus a mai precizat ca „intelege ca fara Uniunea Europeana nu se poate rezolva problema transnistreana, insa eurobirocratia nu are interese sa rezolve problemele popoarelor“. Analistul a dezvaluit si faptul ca presedintele Vladimir Putin este convins „in proportie de 97%“ de realizarea proiectului.
Sursa:www.ziarulcn.com
Autor: DANIEL GORGONARU |
| 2004-08-03 13:57:10 |
 Postata de 2good |
|
|
