| Lenea la romani |
 Suntem campioni la proverbe care consacra intelepciunea ca munca ar fi pentru prosti si suntem printre tarile cu cel mai mare numar de sarbatori. Taia si Decebal frunza la caini sau Ceausescu e cel care ne-a invatat sa frecam menta? Lenea a devenit proverbiala la romani din motive istorice, din educatie sau este consecinta starii sociale? Sociologi si psihologi incearca sa explice cat de inclinati sunt romanii sa traga chiulul. PREA CALD SI PREA FRIG
„Romanii, fiind totdeauna dotati cu o inteligenta superioara, dar tinuta in loc, paralizata de o lenevie impusa de imprejurarile nefericite ale istoriei lor si care au respirat-o din atmosfera morala a Orientului, au criticat in toti timpii pe oameni si activitatea lor, fara sa fi facut sfortari de a indrepta ceea ce criticau“.(Dumitru Draghicescu)
„Aceste schimbari ale climei atat de contrastante intre ele, au inraurit asupra ctivitatii si energiei romanilor. Caldura prea mare impiedica viata activa continua si moleseste caracterul; gerul prea mare, de asemenea, paralizeaza energia.“ (Dumitru Darghiceascu)
SARBATORILE SI INCONSECVENTA
„Intre zilele de munca ale romanului se intind lungi perioade de odihna sarbatoreasca, momente risipite din belsug. Noi suntem capritiosi cu timpul, cum suntem si cu suprafata pamantului. Un moment de asteptare ne exaspereaza si ne scoate din rabdari, dar ne impacam prea bine cu nepasarea de cateva luni…“
(C. Radulescu-Motru, filozof si psiholog)
„Generatia tanara este stapanita de apucaturile generatiei anterioare, apucaturi cari li se impun inca din leagan. Cand parintii n-au lucrat continuu, cu urmare, n-au cunoscut munca metodica, sfortarile disciplinare, ei n-au putut impune aceste insusiri copiilor. De asemeni, chiar daca copiii ar fi voit sa munceasca mai metodic, mai cu urmare, mai putin sporadic, de la cine puteau lua ei pilda?“ (Dumitru Draghicescu)
AURORA LIICEANU: „COMUNISMUL A DISTRUS MOTIVATIA PENTRU MUNCA“
Cunoscutul psiholog Aurora Liiceanu analizeaza cateva dintre cauzele care contribuie la declansarea starii de lene si perpetuarea acesteia la individ sau chiar la societate.
„Nu cred ca putem spune ca lenea este o maladie, afirma Aurora Liiceanu, dar, in orice caz, este o expresie a stilului de viata, a valorilor individuale, si foarte mult este legata de raportul individului cu timpul.“
Cele mai multe sarbatori
In opinia Aurorei Liiceanu, exista mari diferente de mentalitate intre persoane apartinand unor religii diferite: „Religia are, de asemenea, un rol foarte important. La protestanti, munca este centrala, harnicia este un percept extrem de important. La ortodocsi, nu este un lucru caruia sa i se dea atata importanta, si lenea nu e considerata un pacat capital. In plus, exista studii privind raportul dintre zilele lucratoare si de sarbatori religioase ale Bisericii Ortodoxe, care demonstreaza ca ortodocsii au, din toate religiile Pamantului, cele mai multe sarbatori, zile in care nu se munceste absolut deloc.“
Multi nu muncesc martea
Aurora Liiceanu analizeaza expresii si locutiuni uzitate in limbajul vorbit, precum si concepte din folclorul romanesc, ca romanii nu pot fi considerati un popor harnic, ba dimpotriva: „Exista numeroase traditii si credinte populare, respectate si azi, conform carora numai joia ai voie sa te speli pe cap, in restul zilelor fiind interzis, fiindca poti avea consecinte nefaste de genul iti moare calul, nevasta, gainile etc. Multi oameni cred si azi ca e nu e bine sa muncesti martea, cand sunt trei ceasuri rele, fiindca iti va iesi totul pe dos, iar unele gospodine, nu fara o motivatie ancestrala, considera ca nu e bine sa speli lunea sau vinerea, cand sunt slujbe seara la biserica, ca sa nu mai vorbim de duminici“.
Ne uram mereu: „Serviciu usor!“
Din pacate, strainii ne privesc, de mult timp, ca pe un popor care nu stie sa agoniseasca bogatii si averi, ci numai sa traiasca de azi pe maine: „Intr-o carte, Dan Barbu spune, referindu-se la calatorii straini veniti in Romania, ca in tarile lor se vorbeste des de lumea romaneasca ca de o tara generoasa, cu holde si mare, dar cu un popor care, pentru ca nu mai trebuie sa munceasca pentru a supravietui, traieste de pe o zi pe alta nu pentru a aduna, ci doar pentru a subzista. Este chiar o tema de antropologie culturala daca vrei sa traiesti sau sa subzisti.
„Serviciu usor!“
Dar poate ca romanii sunt harnici cand e vorba de ei, si nu cand lucreaza pentru comunitate. Drept dovada, cand pleci de-acasa, ti se ureaza «Serviciu usor!», «Paine alba!» sau «Sa nu te obosesti! Sa muncesti cat mai putin!». Si in alte parti, nu doar la noi, ce a distrus comunismul, si a facut foarte rau, a fost motivatia pentru munca. Prin egalizarea oamenilor, nu au existat deloc sisteme de a recompensa harnicia sau de a sanctiona lenea. Si atunci, daca acest lucru s-a perpetuat pe alocuri pana azi, mi se pare si normal ca, pentru aceiasi bani, romanii sa munceasca 7-8 ore maxim, in loc de 10-12. Nu?“, ne-a declarat psihologul Aurora Liiceanu.
LENEA, VICIU SAU BOALA?
Se ia la fel de repede ca un virus. E de ajuns sa fie o persoana lenesa intr-un grup, ca imediat lenea pe care o „emana“ se „propaga“ si la ceilalti.
Lenea poate bloca aspiratiile si bunele intentii ale unei persoane si o impiedica sa actioneze pentru a-si atinge scopurile. Astfel, lenesul rateaza adesea diferite oportunitati, ceea ce il face sa se simta fara rost si neimplinit, scrie publicatia Pravda. Pe de-o parte, lenea este daunatoare si trebuie inlaturata. Dar, pe de alta, starea de lene accentuata nu trebuie sa sperie de la primele simptome, deoarece poate fi si consecinta unei suprasolicitari a organismului.
Nu exagerati cu munca
Cel mai important este sa depistam la timp de unde provine. Lenea poate rezulta din munca grea si oboseala, caz in care actioneaza ca un sistem de protectie a organismului, de care multi dintre noi au tendinta sa abuzeze. Daca este vorba despre asta, atunci ar trebui sa luam o mica pauza, in care sa ne odihnim. Puturosenia ne va trece imediat si ne vom apuca de munca cu mai mult zel si energie. Lenea poate fi si un simptom de boala, insotind cel mai adesea afectiunile endocrine, cardiovasculare si digestive, nervozitatea accentuata sau anemia. In acest caz, pentru combaterea ei trebuie sa combatem cauza, adica maladia respectiva.
Din esecuri
Ar mai fi un tip de lene, aceea care se manifesta printr-un pesimism perpetuu, nascuta din promisiuni multe si neonorate, dintr-un mod de viata static. O lene ce duce la o nemultumire fata de toti si toate. Acesta e tipul particular de lene, cea „congenitala“, care nu se trateaza cu una, cu doua. Si, ca tacamul sa fie complet, din lene se pot naste alte vicii.
Remedii
Cel mai eficient remediu este munca. Si, pentru ca aceasta sa devina un prilej de bucurie si satisfactie, exista cateva metode ajutatoare. Prima ar fi proiectele productive. Acestea pot fi asternute si pe o hartie, pentru a ne stimula mai mult in atingerea scopurilor propuse. Un program zilnic, bine alcatuit, ne va ajuta si mai mult. In scurt timp, va fi un joc placut sa tai de pe lista obiectivele indeplinite, iar munca va deveni o necesitate. O alta metoda este sa privim lucrurile intr-o noua maniera. Aici functioneaza si o a treia tehnica - aceea a „opusului“, adica trebuie cautata o buna motivatie in tot ceea ce nu ne place prea mult sa facem. De pilda, daca munca in gospodarie ni se pare plictisitoare si inutila, trebuie sa ne gandim ca spalatul ferestrelor, al podelelor sau lustruitul mobilei sunt cele mai bune exercitii de fitness pentru un trup superb. Si cine nu si l-ar dori, la urma urmei?... (Sanziana Stancu)
CORNELIU SOFRONIE: „REZULTATUL UNEI STARI SOCIALE“
In acelasi registru se incadreaza si punctul de vedere al psihologului Corneliu Sofronie, care insa nu crede ca exista o explicatie psihologica a faptului ca romanii sunt lenesi.
„Lenea este rezultatul unei stari sociale. Prin anii ’40 si mai apoi in ’57 s-au facut chestionare ce au scos la iveala faptul ca lenea este o dominanta a poporului roman, dar stiintific nu se poate demonstra de ce. La romani, defensivitatea este o caracteristica importanta, de baza. Orice fac, romanii se resemneaza in fata destinului si se multumesc cu putin. Acest lucru apare si in balada Miorita, asadar suntem un popor defensiv si acest lucru este propice lenei“.
Intelepciuni pe site
Romanii stau foarte bine la capitolul inventivitate si, din lipsa de ocupatie, au ajuns sa parafrazeze sau sa creeze noi proverbe care sa laude lenea. „Lenea n-a omorat pe nimeni. Cine-i harnic si munceste ori e prost, ori nu gandeste. Intotdeauna este mai apreciat un lenes inteligent decat un harnic prost. Prea multa odihna n-a omorat pe nimeni. Te nasti obosit si traiesti doar pentru a te odihni“. Cam asa suna cateva proverbe despre lenea romanilor, pe care unele minti inteligente s-au gandit sa le adune pe un site care se adreseaza, in exclusivitate, lenesilor.
Sfaturi pentru lenesii incepatori
In statutul „clubului obositilor din nastere“ de pe acelasi site, se prevede obligativitatea odihnei pe timp de zi pentru a putea dormi noaptea si se dau sfaturi lenesilor incepatori. Astfel, pentru a nu face de ras tagma, daca se intampla sa ai pofta sa muncesti, asaza-te undeva si asteapta sa-ti treaca cheful. Nu va trece mult si te vei simti din nou lenes.
Sursa: Ziarul |
| 2004-07-28 00:09:53 |
 Postata de valentin |
|
|
