| Cocini romanesti din templele romane |
Taranii din comuna Sarmizegetusa au daramat o parte din zidurile templelor romane pentru a construi cu piatra de acolo cocini si grajduri.
 Copiii din zona nu sunt prea patrunsi de vechimea ruinelor printre care se joaca. Arheologii incearca acum sa salveze ce mai pot din Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Arheologii sunt suparati pe taranii din comuna Sarmizegetusa. De-a lungul timpului, satenii au daramat zidurile templelor romane sa ridice cu piatra de acolo cocini si grajduri. Taranii au facut in orasul antic sapaturi pentru marmura, sa o sfarame si sa faca var. ALEX NEDEA Capaul, un batran la 77 de ani, cu ochi albastri si par alb pe piept. “Oriunde dai cu ranga, numa’ piatra. Dintr-aceea de la daco-romani, asa sa scrieti acolo, de la da-co-ro-mani“, spune mosneagul. Ca la mai toate casele din sat, si-a facut omul gard si cocina din pietre marca Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zice ca bolovanii pe care i-a folosit pentru pereti, unii dintre ei mari cat roata carului, slefuiti, i-a scos din pamant, acolo unde sunt case ale romanilor. Capaul e “istoricul“ satului. Portarul de la Amfiteatru zice ca e dintre invatatii Sarmizegetusei, are 7 clase “pe atunci, egale cu facultatea“. Mosul stie ca pe langa ograda lui “o fost Dominitian si l-o batut Decebal“, iar “cetatea“ nu mai e, ca “vin si hunii, vin si gotii/vin potop-potop cu totii“.
SUB CARTOFI. Taranii vorbesc despre “ala care o sapat in gradina“ si a gasit doi lei de piatra, dupa Revolutie. Omul, ce sa faca cu ei? I-a vandut altuia mai instarit, care si i-a pus la poarta, sa fie frumos. Altul, povesteste Capaul, scotea cartofi din gradina acum patru zile, cand a gasit “mormantul lui Aurelian“. Si unde mai pui ca Ion Farcas, cum il cheama, s-a pricopsit si cu oameni care-i pazesc curtea acum. “Acu’ nu stiu, Aurelian o fi murit asi?“, se intreaba batranul deconspirator. Mai povesteste ca acelasi consatean a gasit in curte o groapa de “var dacic“, ca a avut berechet cat sa-si tencuiasca casa, grajdul. Capaul e chiar invidios: “Daca o fost pe teritoriul lui, e al lui. Are noroc, dracu’ sa-l ia, ca e in setate“. La Farcas Ion, in schimb, e liniste. Nici mormant, nici paza, nici var. Omul nu auzise de asa ceva. Zice ca nu la el, la altii sunt mormintele, si colo, si colo, ca doar cetatea are un kilometru. Care altii nu stie nici el. Taranii nu prea isi doresc descoperiri stiintifice in ograda lor, ca le e frica sa nu ii mute.
STATUI DE BRONZ AURIT. O mana de arheologi sapa sa dezgroape zidurile unei bazilici. Batranul arheolog priveste, de sub palariuta cu Marlboro, la zidurile inalte de doar jumatate de metru din fata. Atat a mai ramas din fostul forum. “Aici erau statui din bronz si din bronz aurit, coloane facute de mesteri adusi din Asia Mica. Era ceva senzational“, spune profesorul Ioan Piso, cel care coordoneaza lucrarile la situl de la Sarmizegetusa. In palma de pamant de vreo sase metri lungime, unde o mana de studenti razuiesc centimetru cu centimetru, sunt patru gauri ca niste puturi. “Aici sunt gaurile moderne. Au sapat satenii, probabil dupa marmura, si au distrus stratificatia prin care ne dadeam seama de evolutia orasului“, explica un alt arheolog. Piso spune ca exista dovezi ca in 1851 te puteai plimba pe strazi, pe langa casele care stateau in picioare. Atunci, peretii inca stateau in picioare. Au disparut. Din aceeasi piatra, romanii au facut temple, iar romanii – cocini.
LA SUPRAFATA
Arheologul Ioan Piso, cel care coordoneaza situl de la Sarmizegetusa, spune ca suprafata pe care se intindea orasul era de 30 de hectare in interiorul zidurilor si se intindea cu mult si in afara zidurilor. “Din tot orasul s-a descoperit doar 3%. In ritmul in care se investeste aici, Sarmizegetusa va fi descoperita in totalitate in 500 de ani. Am fi avut nevoie de bani sa cumparam o gradina de langa forum pentru a continua sapaturile, dar nu intereseaza pe nimeni “, precizeaza Piso.
23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Leaganul romanilor
Etapa 16 Sarmizegetusa - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Rezervatia de zimbri, dinozaurii pitici, biserica de la Densus sunt doar cateva dintre obictivele turistice ale Tarii Hategului.
Situata la poalele Retezatului si atestata documentar inca din 1247, in celebra Diploma a cavalerilor ioaniti, Tara Hategului este tinutul situat la confluenta a trei mari provincii romanesti: Transilvania, Oltenia si Banatul.
MAGDA COLGIU
Prin locul pe care il ocupa in cuprinsul teritoriilor romanesti ca si prin trecutul ei istoric, Tara Hategului detine o situatie aparte. Geografic, zona are o pozitie dubla. Pe de o parte, regiunea este adapostita intre munti si culmi inalte, impadurite, bine delimitate de zonele invecinate. Pe de alta parte, Tara Hategului joaca rolul unei punti de legatura intre trei mari provincii romanesti: Transilvania, Oltenia si Banatul. Ca Hategul este la intersectia celor trei provincii se poate observa si la hategani, care sunt mandri ca transilvanenii, calmi ca banatenii si iuti ca oltenii. Mari iubitori de patrie, dar si de limba romana, hateganii au reusit in timpul Imperiului Austro-ungar sa pacaleasca autoritatile de la Viena sa nu impuna limba maghiara ca limba oficiala. Astfel, Hategul a fost singurul oras din imperiu in care se vorbea limba romana.
Aici, in coltul sud-vestic al Transilvaniei, s-au aflat atat centrul statului dac, cat si cel al provinciei romane, Dacia. Afirmatia ca procesul de etnogeneza romaneasca si-a avut centrul de greutate in Tara Hategului si, mergand pe acelasi fir, ca primii romani s-au nascut in Tara Hategului nu pare deloc o exagerare.
ATRACTII. Triunghiul natura-istorie-credinta face din Tara Hategului un veritabil loc de atractie. Bisericile din zona (Densus, Strei, Santamaria Orlea), celebra Manastire Prislop sunt vestite in intreaga lume datorita vechimii si frumusetii lor. Urmele romane sunt deosebit de puternice (in Hateg se afla capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar vaile si dealurile impadurite sunt departe de a mai avea nevoie de vreo prezentare.
HATEG. Orasul Hateg numara la inceputul anului 2004 putin peste 11.000 de locuitori. Desi cu un somaj cu mult peste media pe tara, el nu fost inscris pe lista zonelor defavorizate. Din nefericire, spunea cu naduf o localnica. Pe vremuri, industria alimentara era preponderenta in zona, unitatile la care munceau cei mai multi oameni fiind Abatorul, Fabrica de bere, Intreprinderea de prelucrare a legumelor si fructelor, Fabrica de mobila. Ultimele doua s-au inchis demult, lasand in urma multi someri. Cu toate acestea, hateganii nu se dau batuti. Marea majoritate a localnicilor au reusit, cu chibzuinta, sa treaca peste vremurile grele ale tranzitiei. Pentru ca locurile de munca din oras sunt foarte putine, doar 700 de oameni fiind angajati legal, oamenii au cautat prin diverse mijloace sa-si castige painea de zi cu zi. Muncitori, hateganii au imblanzit pamantul si obtin recolte foarte bune. Este stiut faptul ca pietele din orasele Hunedoara, Resita, Deva sunt aprovizionate de oamenii Tarii Hategului.
Problema cea mai grava pentru oras, in afara numarului mare de someri, este faptul ca, pentru tineri, Hategul nu ofera perspective. De aceea, tinerii hategani, absolventi de facultati, prefera sa se stabileasca in orase mai mari, de obicei in cele in care isi termina studiile.
HATEGANII. Oamenii se remarca cel mai repede in Tara Hategului. Sunt calmi, dar nu indiferenti, plini de omenie, muncitori si chivernisiti. O vorba buna face pentru ei foarte mult. Populatia Hategului este majoritar romana, iar religia preponderent ortodoxa. In oras sunt doua biserici ortodoxe cu Protopopiat, o biserica catolica, una greco-catolica si alta baptista.
In oras exista o casa de cultura. Care, culmea, este productiva: oamenii disponibilizati din diverse fabrici fac cursuri de calificare sperand in acest fel sa obtina loc de munca.
URME ROMANE. Pe teritoriul Tarii Hategului se regasesc cele doua capitale ale Daciei: Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei, inainte de cucerirea ei de catre romani si Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (capitala Daciei romane). Cea din urma se ridica odinioara la poalele Muntilor Retezat, in partea de sud-vest a Tarii Hategului de astazi. Asezarea se afla la circa 8 kilometri de trecatoarea dintre Banat si Transilvania si care in Antichitate purta numele de Tapae. Data exacta a intemeierii capitalei romane nu este cunoscuta. Alegerea de catre Traian a locului pentru orasul care-i va purta numele nu a fost deloc intamplatoare. Prin amplasarea sa, metropola provinciei romane se bucura de anumite avantaje, atat strategice, cat si economice. Muntii Retezat la sud si Muntii Poiana Rusca la nord constituiau bariere naturale aproape imposibil de trecut in calea eventualilor atacatori.
DINOZAURI
La Tustea, langa Hateg, au fost descoperite oua de dinozauri pitici. Rezervatia paleontologica Sanpetru e cunoscuta in intreaga lume datorita descoperirii unor fosile de acest gen, vechi de mai bine de 65 milioane de ani. O astfel de colectie se afla chiar la British Museum, din Londra. Rezervatia a fost vizitata si de consultantul regizorului american Steven Spielberg, cel care a realizat celebrul film Jurassic Park. Autoritatile din Hateg intentioneaza sa realizeze, cu fonduri PHARE, un geoparc, care sa devina cea mai importanta atractie turistica a zonei. Parcul ar urma sa se intinda pe o suprafata de 180 de kilometri patrati si va include 15 localitati, situri geologice, culturale si istorice.
Sursa : Jurnalul National |
| 2004-07-23 00:20:37 |
 Postata de dan |
|
|
