| Invatamantul superior se degradeaza |
Curtea de Conturi atrage atentia, intr-un raport de audit al performantei sistemului universitar, ca statul investeste extrem de putin in acesta.
 Desi statul a ajuns in prezent sa acopere cu 4% din produsul intern brut finantarea invatamantului superior, Romania nu a reusit sa scape in ultimii ani de locurile codase de pe lista tarilor care investesc cei mai putini bani in procesul educational.
GABRIEL BURLACU
Chiar daca cererea pentru un loc in universitatile romanesti este foarte mare, surprinzator, guvernantii aloca anual de la bugetul statului doar 450 de euro pentru fiecare student, in timp ce alte tari (cum ar fi SUA, Germania, Franta, Canada) au ajuns la un nivel de investitie de zeci de mii de dolari.
Realitatea autohtona a fost punctata de auditorii Curtii de Conturi in cadrul unui raport de audit al performantei pentru invatamantul superior. Concluziile sunt cat se poate de ingrijoratoare.
CALITATE INDOIELNICA. Forta scazuta de absorbtie de forta de munca calificata afecteaza enorm procesul educational superior. Astfel, asociat cu cuantumul scazut al alocatiilor bugetare pentru fiecare student, aceasta stare de fapt a dus la “un exces de cerere pentru invatamantul superior, dar, in egala masura, si la o scadere a calitatii acestuia“. Analiza arata ca in sistemul superior de invatamant exista o serie mare de imperfectiuni in privinta administrarii fondurilor publice alocate care genereaza disfunctionalitati majore si afecteaza grav calitatea procesului didactic. S-a ajuns astfel la situatia in care in invatamantul romanesc, un cadru didactic presteaza doua sau trei norme in universitatea la care este angajat cu carnet de munca si alte trei sau patru norme in invatamantul particular, in conditiile in care timpul fizic pentru aceste activitati educationale nu a fost modificat, iar profesorii ating zilnic in campul muncii aproape 24 de ore. “Raportul de audit realizat de institutia noastra a fost deja inaintat Parlamentului, Presedintiei si Guvernului, institutii care au fost informate in legatura cu semnalul nostru de alarma. Pentru perioada care urmeaza trebuie sa fim extrem de atenti cu procesul educational superior, pentru ca, dupa cum putem sa ne dam seama, acolo unde se construieste o scoala, undeva scapam de o puscarie“, ne-a precizat presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna.
OM BOGAT, OM SARAC. O alta perspectiva analizata de raportul Curtii de Conturi, aceea a structurii categoriilor sociale ale tinerilor ce studiaza in universitati, arata ca in anii de dupa 1989 s-a conturat o crestere a inegalitatilor sociale de acces la aceasta forma de educatie. Concluzia este ca, in aceste conditii, in Romania se naste un fenomen ingrijorator. Din cauza greutatilor de ordin economic, finantarea invatamantului superior asigurata exclusiv din fonduri publice reprezinta in momentul de fata o forma indirecta a redistribuirii veniturilor de la contribuabilii cu venituri modeste, la cei cu standarde peste medie si, mai ales, inalte, care acced intr-un numar sporit la studiile universitare. Subfinantarea din acest sector poate fi stopata, potrivit auditorilor Curtii de Conturi, numai prin orientarea catre sectorul privat pentru atragerea de resurse financiare. Aceasta forma de parteneriat poate duce in decurs de doar cativa ani la recrutari masive de studenti de catre companii importante prezente pe piata romaneasca.
Totodata, apreciaza raportul institutiei, prin aceste infuzii de capital din sectorul privat s-ar putea impiedica si procesul de emigrare a studentilor si automat, prin aceasta, transferul gratuit al resurselor publice catre tarile bogate. Astfel, statul ar fi protejat fata de riscul de a nu-si mai recupera investitiile, putine ce-i drept, facute in sistemul universitar.
CARTE PE MAI MULTI BANI
Ultimele studii realizate de Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura privind importanta acordata de catre tarile membre invatamantului superior arata ca Romania trebuie sa faca eforturi sustinute pentru a reusi sa egaleze performantele alocatiilor bugetare acordate de alte tari invatamantului superior. Cea mai mare pondere a cheltuielilor publice alocate educatiei in produsul intern brut a fost inregistrata de catre Suedia si Norvegia, tari care au atins un procent de 6,8% si 6,6%. Situatia este si mai elocventa daca luam in calcul si sumele absolute ale fondurilor publice investite in sistemul universitar de catre tarile monitorizate. Japonia a atins un nivel de 152 de miliarde de dolari, SUA – 406,6 miliarde de dolari, in timp ce in Europa, Germania a dispus de un total de 95,2 miliarde de dolari, iar Franta – de 80 de miliarde. Romania de-abia a atins in 2004 nivelul total de 175 de milioane de euro.
INSTIINTARE
“Raportul de audit realizat de institutia noastra a fost deja inaintat Parlamentului, Presedintiei si Guvernului, institutii care au fost informate in legatura cu semnalul nostru de alarma. Trebuie sa fim atenti cu procesul educational superior pentru ca, dupa cum putem sa ne dam seama, acolo unde se construieste o scoala, undeva scapam de o puscarie“ - Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi
Sursa : Jurnalul National |
| 2004-07-23 01:50:20 |
 Postata de dan |
|
|
