| Invatamant "particular" sub umbrela celui de stat |
Peste doar cateva zile incep examenele de admitere la facultati. Din pacate, si anul acesta se perpetueaza un fenomen ingrijorator.
 Este vorba despre faptul ca invatamantul superior gratuit de stat din Romania, garantat prin Constitutie, este amenintat de cel cu taxa.
Asta pentru ca facultatilor de stat le-a fost permisa scolarizarea pe bani. Asa se face ca, in unele universitati, tinerii care isi platesc studiile au ajuns sa fie mai numerosi decat cei care beneficiaza de gratuitate.
TAXA GENERALIZATA
Cativa rectori au propus chiar generalizarea taxei de studiu la stat, dar parlamentarii au respins aceasta propunere, tocmai pentru ca este neconstitutionala, asa ca Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), pastorit cu „maiestrie“ de ministrul Alexandru Athanasiu, inchide ochii si accepta, in paralel, tot mai multe locuri cu plata. Locurile finantate de la bugetul de stat sunt aprobate de Guvern, in timp ce locurile cu taxa se aproba printr-un ordin al ministrului Educatiei, la propunerea senatelor universitare. Pentru anul scolar 2004/2005, au primit unda verde 62.000 de locuri subventionate de stat si au fost propuse aproape tot atatea cu taxa.
CE S-A INTELES DIN MODELUL FRANTUZESC
Conducerea MEC spunea ca va prelua modelul francez de finantare a invatamantului superior. Numai ca acest lucru s-a facut intr-o maniera proprie. „Si in Romania, si in Franta finantarea se face in functie de numarul de studenti. Deosebirea este ca, la noi, contractul cu Ministerul Educatiei se incheie in fiecare an, in timp ce, in Franta, se incheie pe patru ani, pe toata durata de scolarizare a unei generatii. Astfel, universitatea primeste bugetul in functie de numarul celor inscrisi in anul I, iar apoi, daca unii dintre ei nu fac fata exigentelor si nu isi iau examenele, pot abandona studiile, dar universitatea ramane cu acea suma“, spune rectorul Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu.
COMPROMISURI
La noi, numarul de studenti este la fel de mare ca in primul an, in timp ce fondurile primite cresc in fiecare an. La fel si procentul celor admisi pe locuri cu taxa. Rectorul Mihailescu este de parere ca „ar fi necesara o evaluare anuala a numarului de locuri,
evaluare in urma careia studentii bugetari cu rezultate slabe sa piarda regimul de gratuitate, iar pe locurile astfel vacante sa fie trecuti studentii platitori de taxe.“ O alta solutie propusa ar fi generalizarea taxelor de studii. Insa propunerea a fost respinsa, tocmai pentru ca s-ar incalca prevederile Constitutiei. In schimb, ministerul condus de Athanasiu face un compromis si accepta, cu fiecare an, tot mai multe locuri platite. Scuza ministrului: eterna autonomie universitara.
O SCUZA: PARTICULARELE DAU REBUTURI
Ioan Ianos, director al Directiei Generale Invatamant Superior din cadrul MEC, spune ca „e normal sa fie cat mai multe locuri cu taxa la stat. Iar ca sa nu existe discutii, am aprobat si celor de la particulare cate locuri au cerut, sa nu spuna ca la stat sunt mai multe cu taxa. Si eu nu cred ca e mai bine sa mearga la particulare, sa urmeze un invatamant slab calitativ si apoi sa riscam sa avem rebuturi pe piata. Iar un alt motiv este faptul ca invatamantul superior este subfinantat, asa ca singura posibilitate a universitatilor de a-si completa resur-sele sunt aceste taxe. In plus, tendinta este ca, in cativa ani, taxele sa se generalizeze, iar de la buget sa fie finantati doar studentii cu probleme sociale deosebite.“
TAXE MAI MARI CA LA PARTICULARE
Iata cateva exemple de anul acesta, din cadrul Universitatii Bucuresti, unde numarul de locuri cu taxa este cel putin egal cu cel al locurilor subventionate: Facultatea de Istorie, specializarea Relatii internationale si studii europene 15 locuri de la buget si 35 locuri cu taxa; Facultatea de Administratie Publica, Administrarea afacerilor 100 de locuri de la buget si 100 de locuri cu taxa; Facultatea de Geografie 340 locuri de la buget si 420 cu taxa; Facultatea de Psihologie 200 locuri de la buget si 210 cu taxa, iar exemplele pot continua. In plus, taxa este chiar mai mare decat cea de la universitatile particulare, in medie cu 50-100 de euro.
BANII TOT NU AJUNG
O gramada de bani intra, astfel, anual, in buzunarele unor universitati, insa conducerile lor tot se plang de faptul ca le sunt insuficienti. Unele facultati au investit o parte dintre banii proveniti din taxe in sedii si dotari, insa asemenea exemple sunt putine. Majoritatea continua sa spuna ca nu au bani pentru asa ceva, mare parte a caminelor sunt in aceeasi stare jalnica, dotarile facultatilor sunt la fel de vechi, bursele se platesc din fonduri de la buget, dar taxele se incaseaza de zor. Intrebat la ce sunt utilizati banii din taxe, rectorul Mihailescu ne-a declarat ca „sunt necesari pentru asigurarea unor conditii normale pentru un invatamant de calitate. Sigur, daca cifra de scolarizare a unei facultati este marita cu aceste locuri platite doar de dragul de a aduna mai multi bani si nu se asigura o calitate sporita cu ei, atunci e o problema“, mai spune el. Tocmai aici intervine, insa, problema. Gestionarea acestor fonduri este protejata de autonomia universitara, deoarece intra la venituri din surse proprii, iar acestea „au cea mai mare libertate de utilizare“, spun surse din cadrul Ministerului Educatiei.
Sursa : Ziarul |
| 2004-07-15 01:04:29 |
 Postata de dan |
|
|
