| Erbasu n-a cumparat si datoriile Cora |
Itele afacerii Erbasu -Robu, despre care s-a tot vorbit in ultimele zile la Craiova, s-au împotmolit momentan, nedescoperindu-se nici o legatura intre moartea constructorului bucurestean si „biznisul“ craioveanului Constantin Robu.
 Omul de afaceri Constantin Robu, filat pas cu pas de câtiva creditori neiertatori, se agita de mama focului sa-si vânda resturile propriei afaceri în domeniul constructiilor pentru a achita datoriile presante.
SARACIREA FAMILIEI
Robu si fiul sau sunt actionari majoritari la SC Cora SA Craiova, firma de constructii prospera timp de aproape un deceniu.
În prezent, afacerea a cazut. Derularea contractului, câstigat în urma cu doi-trei ani in urma de SC Cora SA pentru constructia unui cartier de vile in Craiova, a ajuns într-un punct mort o data cu saracirea familiei Robu. SC Cora SA nu si-a mai putut onora obligatiile fata de Primaria Craiova (sub mandatul Vasile Bulucea), care-i încredintase lucrarile, astfel ca salvarea de moment s-a numit Mihai Erbasu. Una dintre firmele acestuia a preluat contractul de executie, dar nu si datoriile SC Cora SA, cum ar fi salariile restante ale muncitorilor de pe santier sau datoriile la stat.
„BUZE UMFLATE LA CRUCEA LUI ERBASU“
În mass-media din Craiova se spune ca, actualmente, Robu si fiul sau mai detin în fapt doar 40 la suta din pachetul de actiuni al societatii, restul de 60 la suta figurând în prezent pe numele unor ilustri necunoscuti, pioni bagati la înaintare, vorbeste gura târgului, de doua nume grele din lumea interlopa craioveana.
„Actualii detinatori ai pachetului majoritar de actiuni al CORA SA ar fi Farid Jahani (Paul Valuta), cu aproape 50 la suta, si Fanel Trandafir (Cimino), cu restul de zece procente…“, a scris, ieri, Gazeta de Craiova, titrând: „Buze umflate la crucea lui Erbasu“. Grosul procentelor pierdute de familia Robu se poate deci traduce financiar în dobânzi acumulate în urma nereturnarii sumelor luate cu camata. Cei doi au negat ca ar fi implicati, chiar si prin interpusi, în „SC Cora SA“.
DE CE SA FI FACUT O AFACERE PROASTA?
Un cotidian central a acreditat ieri teoria ca niste „generali bucuresteni“ ar fi exercitat presiuni asupra lui Mihai Erbasu pentru a cumpara si ultimele resturi din SC Cora SA, lasând sa se înteleaga ca, astfel, acestia ar fi încercat sa-l salveze pe scapatatul Constantin Robu pe banii puternicului industrias bucurestean. În acest caz, Erbasu putea fi baiatul bun ce face o afacere proasta, doar pentru ca afaceristul craiovean sa faca rost de banii necesari achitarii dobânzilor la negru?! Posibil. Numai ca asta infirma teoria conform careia „cheia afacerii Erbasu este la Craiova“, deoarece atât omul de afaceri craiovean, cât si posibilii sai creditori aveau nevoie de Erbasu în viata. Pe de alta parte, alte surse sustin ca de fapt, la mijloc, ca intermediar neinteresat ar fi, într-adevar, un singur general din MI, care ar fi fost rugat de un trimis al celor ce aveau bani de recuperat de la Robu, ca sa-l ajute pe acesta din urma cu o vorba buna la Erbasu, astfel încât acesta din urma sa urgenteze parafarea tranzactiei.
OMUL POTRIVIT, LA LOCUL NEPOTRIVIT
În ziua mortii lui Erbasu, Robu si fiul au avut proasta inspiratie de a-l cauta pe oligarhul bucurestean la birou, dis-de-dimineata. Cei doi se dusesera pentru a trata vânzarea a 55 la suta din actiunile SC Cora SA pentru suma de 250.000 de dolari. Întâlnirea pentru perfectarea afacerii nu a avut loc, deoarece Erbasu n-a fost disponibil, lucru comunicat de secretara lui Constantin Robu. Aceasta este prima coincidenta ghinionista pentru Robu, într-o zi nebuna de tot, sfârsita tragic cu disparitia din viata a lui Mihai Erbasu. Pentru ca, înainte de deces, Erbasu contractase creditul de 500.000 de euro de la EUROM BANK, a aparut o a doua coincidenta pacatoasa, care-l leaga pe Robu ca martor indirect de circumstantele producerii tragediei. Afaceristul craiovean a spus ca a vorbit la telefon cu Erbasu de doua ori în ajunul mortii acestuia. O data seara, când nu i s-a parut „ceva nefiresc în tonul vocii“ lui Erbasu, si apoi în dimineata accidentului (sau crimei). Negasindu-l la birou, Robu l-a sunat pe Erbasu, stabilind de comun acord o întâlnire pentru a doua zi.
DOUA INTREBARI
Procurorii urmau sa primeasca raportul medico-legal in cazul mortii lui Erbasu. In completarea raportului, anchetatorii i-au intrebat pe legisti daca era posibil ca pe gatul victimei sa nu ramana urme de strangulare. Specialistii au afirmat ca se poate in anumite circumstante. Cum ar fi si unele intalnite in moartea omului de afaceri. Multe lucruri se pot explica in acest caz. Doua, insa, raman de nepatruns.
1. Cu ce s-a taiat pe fata?
2. Cum s-a spanzurat?
La prima intrebare, dupa ce a cazut “teoria cutitului”, s-a descoperit canciocul. Dupa cum arata taietura, canciocul pare sa fi vina ca o manusa. Dar e greu de priceput cum a cazut Erbasu din streang taman pe canciocul descoperit dupa zece zile. Si trebuia neaparat sa cada rigid, ca un stalp. In privinta spanzurarii, Paula Iacob facea o observatie: Erbasu, ridicat pe cutia cu carti, depasea cu capul locul de unde fixase streangul. Deci, cum s-a spanzurat? Cum a cazut? Mister deplin. Anchetatorii nu reusesc sa faca o legatura credibila intre aceste elemente. Pentru alternativa canciocului, mai pot fi luate in calcul doua variante: a) a fost lovit cu unealta peste fata b) a fost doborat la pamant si bagat cu capul in cancioc. Dar, atunci, cade sinuciderea. Care oricum nu poate fi convingator probata. (M.R.)
DISPERAREA PATRONILOR DIN CONSTRUCTII
Patronii din constructii sunt adesea invidiati pentru ca-si desfasoara activitatea intr-un domeniu in care profiturile sunt extraordinare. Am stat de vorba cu un patron de constructii, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Acesta ne-a explicat cat de riscante sunt afacerile in constructii.
Domeniul constructiilor, oricat ar parea de rentabil privit din afara, este, in realitate, un domeniu multipolar de putere, in care afacerile se impletesc cu camata, cu zonele de influenta, cu favoritisme, cu...
Ponturile costa
De regula, incepi cu oameni putini si contracte de renovari. Zici bogdaproste cand iti intra o comanda de constructie a unei vile cu mai multe nivele. Incepi sa iei vant in pupa. Parca peste noapte, micul tau santier se dezvolta, primesti mai multe comenzi, incepi mai multe lucrari. Intra in joc cei care detin ponturi si care te ajuta sa capeti contracte grase. Cu cat este contractul mai valoros, cu atat este mai scump pontul. Pe care il platesti ca sa te mentii la nivelul la care ai ajuns, iar sumele date pe ponturi le justifici cum poti. „Atunci intri, de fapt, in caruselul care nu se mai opreste cand vrei tu si trebuie sa faci jonglerii pentru a pastra echilibrul firmei“, spune patronul intervievat.
Lipsa lichiditatilor te doboara
Cand incepi sa lucrezi cu institutiile statului, intri in alta daravela, raportul plati-incasari este ca un lac acoperit cu pojghita de gheata, nu stii unde se rupe. Iei un avans pe care trebuie sa-l inapoiezi cand incepi sa incasezi, dar tu nici nu poti incepe lucrul pentru contractul respectiv la care te-ai aruncat fascinat de profitul final. Dar pana la profitul final, e cale lunga, adesea pavata cu depresii si calmante. „Eu ajunsesem de luam trei calmante pe zi. Aveam de incasat mult, dar ceea ce datoram statului se impozita si se reimpozita. Pana la urma, cand terminam lucrarea, nu ma mai alegeam cu nimic“. Ceea ce te pune jos cu adevarat este lipsa lichiditatilor. Banii sunt investiti in diverse proiecte, dar pe muncitor nu trebuie sa-l sari la salariu.
Camatarii, ultima solutie
Mana de lucru in constructii este foarte greu de gasit. Adevaratii meseriasi pleaca peste hotare. Trebuie sa-i pastrezi pe cei care-i ai. Cu orice pret.
„Cu furnizorii de materiale te mai intelegi, cu muncitorii, nu. Pentru plata salariilor, apelezi la camatari, care-ti cer 15% din cat iti dau si-ti pun termene foarte scurte. Camatarii din constructii sunt foarte duri. Lucreaza cu recuperatori versati. Nu poti obtine amanare nici macar o zi“.
Erbasu, vizitat de camatari?
Patronul intervievat a pornit de la 15 muncitori si a ajuns sa aiba in jur de o mie. Cand s-a rupt „filmul“, a revenit aproape la baza. Nu i-a trecut prin cap sa se sinucida, desi a trecut prin multe dintre starile pe care Erbasu le descrie in paginile 7 si 8 ale scrisorii sale: umilinte, amenintari, iesirea din „zona favorizata“, „dezertarea“ prietenilor. Ce crede despre moartea violenta a lui Mihail Erbasu? „La sumele pe care le rula, disperarea lui era mai mare decat a mea. Cand esti pe val, nu numai ca stii ca te prabusesti, dar vezi si departarea neagra. Lupti! Iei pastile si lupti. Nimeni din anturaj nu stie in ce esti bagat, asa ca lupti singur. Vinzi active, cedezi, contracost, contracte, te restrangi si iesi la liman. Sifonat, dar supravietuitor. Posibil ca Erbasu sa fi fost vizitat de cei carora le datora sume mari de bani. Poate nu-i avea pe toti, iar EI nu acepta jumatati... Poate ca au vrut sa-l ameninte si de aici... Nu mai stiu!“
Sursa : Ziarul |
| 2004-07-09 08:40:59 |
 Postata de dan |
|
|
