| Procurorul general Ioan Amarie: “PNA a reusit deja sa limiteze coruptia" |
Coruptia este poate cea mai grava problema reprosata Romaniei atat de propriii cetateni, cat si de toate forurile internationale.
 Omul care conduce Parchetul National Anticopruptie, procurorul general Ioan Amarie, a acordat Jurnalului National un interviu in care vorbeste despre problemele si succesele institutiei si despre greutatile cu care procurorii se lupta zi de zi in combaterea acestui flagel.MIRUNA PASA
Jurnalul National: Ce inseamna pentru Parchetul Anticoruptie ultimele modificari legislative cerute de reforma Justitiei? Ioan Amarie: Toate masurile de ordin legislativ cu privire la reforma justitiei, asa cum au fost aprobate de legiuitor, sunt de natura, in mod indiscutabil, sa consacre principiul autonomiei PNA si sa intareasca independenta acestei institutii. Toate aceste modificari sunt benefice si pentru activitatea PNA. In plus, prin Ordonanta de Urgenta 24/2004, PNA a obtinut si o suplimentare a numarului de personal, ceea ce ne da garantia unei eficientizari si corelari a intregii noastre activitati. Potrivit noilor dispozitii legale, in cadrul institutiei noastre isi vor desfasura activitatea 130 de procurori, 170 ofiteri de politie judiciara si 45 de specialisti.
Ce inseamna unificarea competentelor intre structura centrala si cele teritoriale din cadrul PNA?
Unificarea competentelor materiale inlatura unele disfunctionalitati care apareau in practica si, in plus, confera acelasi statut si aceleasi atributii operative tuturor procurorilor. Distribuirea uniforma a personalului operativ si repartizarea acestuia in functie de prioritatile date de complexitatea unor dosare vor aduce un plus de valoare in activitatea noastra cotidiana. Procurorii care au instrumentat cauzele complexe in teritoriu pot acum sa continue instrumentarea dosarului, avand aceeasi competenta cu procurorii de la Structura centrala a PNA.
Ce modificari ale structurilor PNA ati decis in functie de noua legislatie?
Parchetul National Anticoruptie se adapteaza din mers modificarilor legislative recente, transformandu-se intr-o structura flexibila, ce tine cont de formele si amploarea fenomenului coruptiei. In conformitate cu aceste modificari s-au creat la Parchetul National Anticoruptie servicii si birouri noi, s-au restructurat servicii, birouri sau alte compartimente, pentru a ne alinia la cerintele Ordonantei 24/2004. Astfel, a fost numit al doilea adjunct al procurorului general al PNA. De asemenea, am infiintat Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, compartimentata in doua servicii operative. In cadrul Sectiei a II-a, cea pentru combaterea infractiunilor conexe faptelor de coruptie, am infiintat Biroul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare. In fruntea acestor structuri au fost numiti oameni cu experienta, care au confirmat, prin activitatea anterioara, ca pot aborda fenomenul coruptiei cu mult curaj.
Care sunt dificultatile pe care le intampina procurorii anticoruptie in timpul anchetelor?
Specificul anchetelor PNA face ca, uneori, procurorii sa porneasca de la o singura informatie ori de la un simplu proces-verbal de sesizare din oficiu. De aici si pana la constituirea unui dosar complex, bine fundamentat, care sa reziste in fata instantei este un proces lung.
Problemele pe care procurorii le intampina sunt numeroase, incepand de la asigurarea asistentei juridice – asa cum s-a intamplat si in cazul Reman Domocos – si terminand cu incercarile numeroase de a impiedica infaptuirea justitiei, inclusiv prin tentative de influentare a anchetatorilor. Va este cunoscut, de altfel, cazul Carom, in care magistratilor li s-au oferit sume enorme de bani pentru a nu-si indeplini atributiile de serviciu.
Care sunt metodele de blocare sau influentare a procurorilor?
Influentarea activitatii procurorilor PNA nu se face in mod direct decat in rare cazuri. Se folosesc, de regula, metode indirecte, cum ar fi exprimarea unor puncte de vedere in mass-media de catre persoane interesate, de cele mai multe ori chiar in ziua procesului, modificarea unor situatii de fapt prin influentarea martorilor si a altor participanti la proces, furnizarea unor informatii nereale care sa conduca anchetatorii pe alte piste, dezbaterea la televiziuni a unor cazuri aflate pe rolul instantelor de judecata, derularea la diverse comitete si comisii a unor procese paralele cu cele aflate pe rolul organelor judiciare. Din pacate, situatiile la care m-am referit, dar si multe altele, se intalnesc foarte frecvent, si singura lor menire este sa zadarniceasca aflarea adevarului.
Au fost amenintati procurorii anticoruptie?
Am informatii ca, pentru multi dintre colegii mei, exista incercari de intimidare sau de compromitere a imaginii publice si, in aceste cazuri, luam masuri prin organele speciale ale statului, care ne asigura protectia potrivit legii. PNA are o structura de securitate proprie, care este in masura sa contracareze pericolele la care se expune procurorul, mai ales atunci cand are in lucru dosare cu prejudicii mari sau in care cei cercetati isi pot folosi influenta sau banii pentru a impiedica o ancheta sa se desfasoare in bune conditii.
Care este raportul PNA cu Consiliul Superior al Magistraturii?
Am avut mai multe discutii cu reprezentantii CSM, iar in urma cu aproximativ o luna am prezentat o informare privind activitatea PNA si problemele cu care ne confruntam. CSM este garantul independentei autoritatii judecatoresti si forul suprem al magistraturii romane. Potrivit noii legi, Consiliul va avea atributii sporite pentru buna functionare a instantelor si parchetelor, iar PNA va avea un reprezentant ales de procurori in aceasta importanta institutie. Sunt convins ca, in noua sa organizare, CSM va aduce acea plusvaloare de care are atata nevoie magistratura.
A schimbat infiintarea Parchetului Anticoruptie ceva in fenomenul coruptiei?
Incontestabil, infiintarea Parchetului National Anticoruptie, precum si pachetul de legi anticoruptie adoptate in ultima vreme au fost de natura sa intensifice combaterea acestui fenomen. Nu este mai putin adevarat ca era important daca, in urma cu mai multi ani, s-ar fi creat asemenea structuri anticoruptie care sa monitorizeze tot ceea ce se intampla pe drumul tranzitiei la economia de piata si care sa fi avut posibilitatea sa intervina pentru a pune sub control coruptia. Cred ca activitatea PNA este una importanta si ca, prin ceea ce a facut institutia, a reusit deja sa limiteze fenomenul coruptiei. Acest lucru va fi vizibil in perioada care urmeaza, mai ales ca si institutia noastra este in masura, in acest moment, sa riposteze cu mai multa fermitate, avand in vedere ca si-a marit capacitatea de actiune. Cred ca vom reusi, intr-o perioada scurta de timp, sa punem coruptia sub control, pentru ca datele si informatiile pe care le detinem in acest moment ne vor permite sa abordam mai multe cazuri ce tin de marea coruptie.
Ce a a adus nou Parchetul Anticoruptie?
Parchetul National Anticoruptie si-a concentrat activitatea pe combaterea marii coruptii si a coruptiei medii. Aceasta este, potrivit legii, si ratiunea noastra de a functiona. Daca in anul 2001 erau trimise in judecata 537 de persoane pentru fapte de coruptie la nivelul intregului Minister Public, in anul 2003 numai PNA a trimis in judecata un numar de 548 de persoane. O schimbare radicala este si in ceea ce priveste numarul persoanelor cu functii de conducere trimise in judecata. Daca in 2001 erau trimise doar 26 de persoane pe intreg Ministerul Public, in 2003 doar PNA a reusit trimiterea in judecata a 352 de persoane. Dintre acestea, aproape 13% au detinut functii de control in administratie, peste 18% au avut functii de conducere si control la institutii ale statului, o pondere insemnata au constituit-o fosti ofiteri de politie, ofiteri MApN, oameni de afaceri, functionari vamali.
Care sunt aspectele perfectibile?
Pana in prezent, au fost inde-partate din structurile PNA peste 30 de persoane, inclusiv cu functii de conducere, in multe cazuri pentru ca nu au corespuns, nu s-au adaptat ritmului si sarcinilor pe care le avem de realizat.
Ce inseamna pentru PNA un dosar important?
Avem in lucru peste 50 de cauze importante, cu prejudicii de peste 20 mii miliarde lei, in care desfasuram activitati specifice cu sprijinul tuturor institutiilor de control ale statului. Intr-un singur dosar, de exemplu, avem 71 de echipe de control PNA – ANC, in care lucram atat cu Internele, cat si cu Ministerul Finantelor. Exista, de asemenea, dosare penale ce privesc fapte de coruptie comise de persoane care au calitati publice importante, despre care nu se stie in acest moment si nici nu putem sa le facem publice, deocamdata. Va asigur insa ca veti fi informati pe masura ce anchetele se vor finaliza.
Cum functioneaza biroul antifrauda?
Prin Ordin al procurorului general a fost infiintat, in ianuarie 2004, Biroul de lupta antifrauda, avand ca sarcina expresa anchetele vizand gestionarea fondurilor comunitare. La aceasta data, structura are in lucru 19 dosare care vizeaza deturnarea unor fonduri europene sau schimbarea destinatiei acestora.
In acest moment analizam posibilitatea conectarii PNA la baza de date a OLAF de la Bruxelles, aspect care va contribui la o mai buna documentare a procurorilor anticoruptie, dar si la o cooperare mai buna cu acest organism, cu care avem deja relatii excelente.
Cand va fi dat in folosinta locul special de detentie al PNA?
La sfarsitul acestui an va fi dat in folosinta Arestul preventiv al Parchetului National Anticoruptie. Va fi o locatie moderna, construita dupa modelul locurilor speciale de detentie din Occident. Cladirea va avea 160 de locuri, distribuite in camere cu pana la patru paturi, fiecare camera urmand a fi amenajata conform standardelor europene in materie. Acest loc special de detentie este absolut necesar pentru a asigura bunul mers al unor anchete, pentru a impiedica scurgerile de informatii si pentru a se asigura o mai mare operativitate.
Sursa : Jurnalul National |
| 2004-06-30 23:54:49 |
 Postata de dan |
|
|
