| Proiecteaza "case" pentru pastravi |
Proiecteaza "case" pentru pastravi
 Spre deosebire de om, pastravul nu suporta o "locuinta" proasta. Daca omul se obisnuieste, pastravul nu - moare imediat. De aceea realizarea unei pastravarii nu e un lucru tocmai simplu. Inginerul Adrian Cristescu este singurul roman care stie sa proiecteze "case" pentru pastravi (asa se numesc tehnic - n.r.) de la cap la coada. Desi are doar 49 de ani, Cristescu se ocupa de acest lucru de peste 20 de ani. "Pentru mine, totul a inceput cand Ceausescu a cerut tuturor unitatilor sa faca export, sa aduca valuta. Atunci a inceput ICAB sa organizeze un nucleu de specialisti care sa proiecteze linii de productie moderne pentru pastravarii, fazanarii, rachitarii etc. Rachitariile de exemplu erau unitati de productie in care se transforma nuiaua de rachita in produs finit, adica in cosuri si cosulete pentru export. Se vindeau foarte bine in Germania, Italia sau Franta. Eu, fiind inginer constructor specializat in constructii industriale si agricole, am intrat in echipa si, din aproape in aproape, am pus lucrurile la punct", isi aminteste Adrian Cristescu. Pastravariile industriale, cu productii de peste 10 - 12 tone pe an, au inceput sa se construiasca in Romania din 1973. Pana la acea data tara noastra statea destul de slab la acest domeniu, cu doar cateva bazine care produceau pana in 3 tone de pastrav pe an. "Pana in 1989 am proiectat 14 pastravarii de capacitate mare si medie si chiar fabrici de mancare pentru pastravi. La aceasta ora sunt singurul proiectant de pastravarii din Romania si m-am reapucat de lucru in acest domeniu din anul 2000, pentru ca in ultima vreme au aparut multe cereri ale unor romani interesati de asemenea afacere. O unitate de la noi, la 3.000 de metri patrati de luciu de apa, produce 10 -15 tone de peste pe an. in Franta, o unitate asemanatoare produce 500 de tone pe an. Aici conteaza si volumul de apa care intra permanent in bazine. Cu cat e mai mare, cu atat productia este mai mare. Se poate folosi si sistemul de oxigenare a apei, care tripleaza productia. Pe acest sistem am vazut o pastravarie construita in desert, lucru greu de crezut, dar real, in Israel", explica proiectantul. Casele pentru pastravi nu sunt lucrari comune, nu pot fi realizate de oricine, asa cum ar parea, deoarece acest peste este deosebit de sensibil. Ele necesita studii topometrice, hidrografice si de clima. "Casele de incubatie", unde celebrele icre rosii de pastrav, foarte cautate in Vest, se transforma in puiet - apoi bucataria pastravilor (denumire tehnica - n.r.), bazinele de crestere, bazinele de ingrasare, bazine pentru reproducatori, bazine de selectie, bazinele de pescuit, decantoare de apa, retele de alimentare si evacuare - toate au cate o chichita a lor si trebuie gandite in functie de rostul lor, de volumul de apa care trece prin bazine si de zona in care e realizata pastravaria. "in Romania este pe cale de a se crea o piata a pastravului. Tara este suficient de bogata in ape care se preteaza la asa ceva si cred ca in viitorul apropiat se va dezvoltat exportul de pastrav din Romania. Cu o investitie mai mare se poate creste pastrav chiar si la campie, daca ai o sursa de apa curata, cu un volum de curgere corespunzator. Conditiile minime constau intr-un teren de cel putin un hectar, asa cere legea, si o sursa de apa, care trebuie sa fie transportata, la cerere, si printr-o aductiune - daca nu exista sursa directa. si bineinteles rabdare timp de trei ani, dupa care se iese pe profit", sustine arhitectul pastravilor.
Articol de: Sorin Golea
Preluat de pe: www.libertatea.ro |
| 2004-06-23 01:10:15 |
 Postata de hakael |
|
|
