| Au descoperit lumea, vor sa cucereasca fotbalul |
Pentru ca atunci cand s-a strecurat in inalta societate Portugalia si-a ars singura destinul, la Lisabona, la Porto sau la Coimbra lumea a invatat sa spere in soapta. Pana maine, cand lusitanii provoaca Grecia, mai e o singura zi de crosetat iluzii.
 Se spune ca acolo unde se termina pamantul si incepe marea stii c-ai ajuns in Portugalia. Aidoma unei portocale rascoapte de atata asteptare si rasfat, fotbalul decorat de Figo si adaptat de Deco a inceput sa semene cu oamenii locului. Are caracter, are valoare si mijloace de exprimare, dar e prea naiv si prea dependent de un albastru, totusi, melancolic. Asa se face ca o tara cu destin puternic si cuceritor se teme din nou, la ceasul la care balonul rotund intoarce pe dos cancelariile Europei, tocmai de desavarsirea mult visata. Parca e prea simplu carnavalul, prea logic festinul, prea la indemana istoria.
Portugalia campioana? Fara intamplari si re-cursuri la talent, cu siguranta ca acum oamenii lui Scolari ar fi fost garboviti de stelele incrustate pe piept. Dar ce-ar fi fotbalul fara intamplari? Sau Por-tugalia fara fotbal? O insula pustie, o peluza goala si un sac de confeti. Maine incepe "Europeanul" si printre strainii care coloreaza cea mai aglomerata faleza din lume te simti pierdut, pentru ca esti singur. Aici nu se vorbeste de Chivu sau de Mutu, aici nu se simte plasa lui Mitica si nici nu se invart pesti mici, pentru ca acvariile sunt uriase. Aici nu e de noi, asta e clar. Desi cand trec pe langa tine nu te baga in seama, as da orice ca un englez cu chef sau un danez cu aducere aminte sa faca o exceptie si sa incetineasca. Nu de alta, dar peisajul din spatele tabloului este intr-adevar seducator. Mai mult decat povestea in sine, ramanem mereu dependenti de amanunte. si de un trecut care nu ne avantajeaza.
Sursa : Libertatea |
| 2004-06-11 01:51:57 |
 Postata de dan |
|
|
