| Dosarul “Cluj“: o agonie fara sfarsit |
Recursul procesului “Revolutia de la Cluj“, cerut atat de Parchet, cat si de victime a fost amanat ieri, inca o data, pentru ziua de 20 septembrie.
 Datorita unor lipsuri procedurale, legate de prezenta unuia dintre inculpati si a unor parti vatamate, magistratii instantei supreme au decis reluarea dezbaterilor abia dupa incheierea vacantei judecatoresti.VASILE SURCEL, ADRIAN MOGOS
Sedinta de judecata de ieri a debutat, conform procedurilor in vigoare, prin citirea listei inculpatilor si a partilor vatamate. Inca de la inceput instanta a constatat absenta fostului militar in termen, fruntasul (r) Marian Bolbos, pentru care s-a dispus citarea pentru urmatorul termen. Lucrurile s-au complicat in momentul in care s-a dat citire listei partilor vatamate. Mai intai, s-a constatat ca sotia eroului martir Gheorghe Rusu nu a venit la proces, precum si faptul ca fiul lui Constantin Ples, ranit grav in Revolutie si decedat de curand, nu si-a clarificat succesiunea in raport cu valoarea despagubirilor materiale si morale pe care tatal sau ar fi trebuit sa le primeasca.
Initial, judecatorii instantei supreme au intentionat ca judecata sa fie reluata mai tarziu, la 18 octombrie, dar la insistentele lui Aurel Coltor, vice-presedintele Asociatiei pentru Aflarea Adevarului Revolutiei din Cluj, au devansat termenul pentru data cea mai apropiata, la care se va putea intruni completul de noua magistrati care judeca acest recurs, dupa vacanta judecatoreasca. Incercarea instantei de a “trimite“ urmatorul termen al recursului, undeva, catre mijlocul toamnei, a starnit protestele partilor vatamate.
“Asta nu este justitie. Este un rahat de justitie“
Primul dintre cei care a protestat a fost Aurel Coltor care a cerut un termen mai apropiat, explicand ca acesta este deja al 63-lea termen al procesului si al 59-lea la care el a participat personal. “Deja, ai nostri au cam inceput sa moara. In curand nu o sa mai aiba cine sa vina la proces, pentru ca o sa murim cu totii, rand pe rand. Poate ca asta se doreste!“. In schimb, un alt revolutionar a fost cu mult mai vehement: “Domnilor, asta nu mai este justitie. Este un rahat de justitie. Asteptam de 15 ani sa ni se faca dreptate, dar nu ne-am ales decat cu drumuri batute degeaba. Oricum, pana la urma tot la Strasbourg o sa ajungem“.
Mortii si ranitii de la Cluj
La Cluj, manifestatiile populare au inceput la 21 decembrie 1989, in jurul orei 13:00. Nucleul revoltei s-a aflat la Combinatul de utilaj greu, unde aproximativ 300 de oameni s-au adunat in curte pentru a-si exprima solidaritatea cu revolutionarii de la Timisoara, dar si pentru propriile lor revendicari, legate de imbunatatirea conditiilor de munca si viata. Prevazand extinderea protestelor, autoritatile au dispus desfasurarea unor forte militare, apartinand Armatei a lV-a Transilvania, in centrul orasului. In jurul orei 15:30 in Piata Libertatii au aparut primii revolutionari clujeni, un grup compus din 40-50 de tineri. Primele conflicte au aparut atunci cand manifestantii din primele randuri au inceput sa-i sfideze pe militari, dezgolindu-si piepturile si cerandu-le sa traga. In cursul acestui episod, actorul Calin Nemes s-a apropiat de capitanul Carp Dando, cu care a si avut o scurta altercatie. Acela a fost si momentul in care oamenii capitanului au deschis focul asupra civililor neinarmati, omorand opt dintre ei si ranindu-i grav pe alti trei. Vestea despre aceste prime victime s-a raspandit rapid in tot orasul si in scurt timp, coloane masive de clujeni s-au indreptat spre centru. In aceasta situatie tensionata, intre manifestanti si fortele armate au mai avut loc si alte ciocniri: in zona Hotelului “Astoria“ si a Fabricii de Bere. In total, la Cluj au murit 26 de oameni si alti 55 au fost raniti.
Dosarele Revolutiei clujene
Numarul mare de morti si raniti nu au lasat indiferente autoritatile post-decembriste. Ancheta a debutat la scurt timp dupa evenimente, intocmindu-se Dosarul cu nr. 61/P/1990. In prima faza, in acest dosar au fost pusi sub invinuire doar Ioachim Moga – fostul prim-secretar al Comitetului Judetean al PCR, gen. col. Iulian Topliceanu – comandantul Armatei a IV-a Transilvania, gen. mr. Ioan Serbanoiu – comandantul Inspectoratului Judetean al MI, Constantin Nicolae – membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, mr. Valeriu Burtea si cpt. Ilie Dicu, ambii ofiteri MApN.
In aceasta prima faza a anchetei, militarii au fost scosi de sub urmarirea penala sub motiv ca ar fi actionat din ordine superioare, venite pe linie de comanda de la Nicolae Ceausescu, in calitatea sa de comandant suprem al fortelor armate si a gen. Vasile Milea, fost ministru al Apararii. De asemenea, anchetatorii au mai considerat ca deschiderea focului de catre militari a fost rezultatul unor provocari ale populatiei civile.
Abia in 1997, Sectia Parchetelor Militare de pe langa Curtea Suprema de Justitie, a dispus infirmarea acestei solutii si redeschiderea dosarului. Dupa inca un an de cercetari, la 15.05.1998, procurorii au dispus trimiterea in judecata a unui “lot largit“ compus din gen. col. Iulian Topliceanu, Ioachim Moga, col. Valeriu Burtea, lt. col. Ioan Cocan, mr. Ilie Dicu, precum si a frt. (r) Marian Bolbos. Ei erau acuzati de instigare la omor deosebit de grav si omor calificat. Impotriva lor procurorii au retinut ca prin dispozitiile date au provocat moartea si ranirea unui mare numar de oameni. Judecarea procesului a fost reluata, in aceasta noua forma, la Curtea Suprema de Justitie.
Un proces de cinci ani
Procesul a durat pana in 2003, cand Curtea Suprema de Justitie – Sectia Penala a pronuntat sentinta penala nr. 33/09.04.2003. Pe parcursul celor cinci ani de proces au fost audiati cateva sute de martori si parti vatamate. In final, tot acest efort s-a dovedit inutil. Printr-o interesanta “inginerie juridica“, magistratii instantei supreme au decis achitarea lui Ioachim Moga. Pentru ceilalti s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pe care le-au incadrat in paragrafe mai usoare de lege. Surpriza a aparut la sfarsitul fiecaruia dintre inculpati unde judecatorii au constatat ca in cei 14 ani trecuti de la Revolutie raspunderea penala pentru toate infractiunile lor a fost deja prescrisa. Cu o singura exceptie: maiorul Ilie Dicu. Chiar si dupa schimbarea incadrarii juridice, el a fost condamnat la cinci ani de puscarie. Aceasta este sentinta al carei recurs se judeca acum la Inalta Curte de Casatie si Jutitie cu un complet de noua judecatori.
Armata, buna de plata
Totodata, prin aceeasi sentinta, instanta i-a condamnat pe toti componentii “lotului Cluj“ la plata unor daune materiale si morale cifrate la 6.823.000.000 lei, bani cuveniti atat ranitilor, cat si urmasilor tuturor celor care si-au pierdut viata in primele zile ale Revolutiei de la Cluj. Din pacate, magistratii au decis ca aceasta suma de bani sa nu fie platita din buzunarul inculpatilor, ci “in solidar cu Ministerul Apararii Nationale“. Deci, de la bugetul de stat, iar, in ultima instanta, din buzunarul nostru, al tuturor, inclusiv al victimelor Revolutiei.
Noua ore pierdute pentru cinci minute
La iesirea din sala de judecata cei cativa clujeni veniti special in Bucuresti pentru acest proces, s-au aratat indignati si dezamagiti. “D-le, ne-au tot tarat pe drumuri ani la rand. De fiecare data am cheltuit bani si ne-am pierdut timpul pe aici, dar fara nici un rezultat. Uite, de exemplu, astazi am venit noua ore pe tren pentru cinci minute de proces. Ca sa nu spun ca pe drumul de intoarcere o sa ne mai pierdem alte noua ceasuri. Si asta, pentru ce? O sa ne tot plimbam pana ori o sa murim cu totii, or nimeni nu o sa mai aiba cum raspunde penal!“, a exclamat plin de obida Aurel Coltor.
Murdaria pluteste la suprafata
Ieri, la proces, a venit si Gheorghe Nemes, tatal lui Calin, cel care a fost “scanteia“ care a aprins revolta la Cluj. Acum, batranului i-a mai ramas doar dezamagirea: “E mare murdarie. Justitia asta e o mare murdarie. Calin a fost un om care s-a zbatut mult pentru Revolutia de la Cluj, dar degeaba. Acum din nou am venit la Bucuresti cu speranta-n suflet. Sunt zapacit de cap dupa o noapte in care nu am dormit deloc pe tren. Nici nu stiu daca o sa se aleaga ceva pana la urma din toata tarasenia asta, pentru ca eu cred ca sunt multe interese in joc. Ne tot plimba de atatia ani. Eu am 80 de ani si ma pun pe drumuri. Nu stiu daca mai pot sa vin. Nu mai pot!“
Sursa : Jurnalul National |
| 2004-06-08 01:50:57 |
 Postata de dan |
|
|
