| Astazi e ziua ta... – Alin Oprea |
"Exista oameni care s-au indragostit pe muzica noastra" - Este unul dintre fondatorii si componentii renumitei trupe "Talisman", care, in cei aproape zece ani de existenta, a lansat o multime de piese de succes. Interpretul Alin Oprea a implinit ieri 34 de ani.
 "Privesc fiecare an ca pe o noua provocare si ca pe un nou inceput, il primesc cu multa dragoste si cu mult optimism. Consider ca s-a mai incheiat o etapa din viata mea. Vreau sa las in urma tot ce-a fost rau, sa ramana in sufletul meu ce a fost bun si sa plec mai departe cu incredere si speranta. Mai multi ani la rand am avut parte de petreceri-surpriza din partea sotiei, fara sa-mi doresc neaparat sa-mi petrec ziua intr-un cadru festiv. Anul acesta am stabilit ca ar fi mai bine sa organizez eu mersul «ostilitatilor»... O aniversare mai speciala? In anul in care m-am cunoscut cu sotia mea, in 1997. La 20 noiembrie era atunci deja zapada foarte mare prin tara. Tin minte ca am ajuns pe la 2:30 noaptea si credeam ca sotia mea deja doarme. Eram destul de obosit, venisem cu colegul meu, Tavi, pe gheata, pe un drum destul de greu... si nu mica mi-a fost surpriza cand, intrand in casa, intr-o liniste totala, cu becurile stinse, ma asteptau o gramada de prieteni, care au inceput sa-mi cante «La multi ani!». Singura dovada ca timpul se scurge sunt copiii mei. Am doi copilasi tare draguti, o fata si un baiat, pe care ii vad crescand fara sa-mi dau seama ca trece anul. In ceea ce ma priveste pe mine, pe prietenii mei, parca totul ramane neschimbat, parca ramanem toti la fel. Cea mai mare dorinta este ca familia mea si cu mine sa fim sanatosi.
Au fost mai multe momente pe parcursul timpului care m-au determinat sa raman la cariera muzicala. Inceputul a fost in copilarie, cand sortii au hotarat sa fac vioara. Eram fascinat de instrumentul acesta si, cand aveam vreo 5-6 ani, Mosul a venit cu o vioara, insa mare mi-a fost supararea cand mi-am dat seama ca de fapt vioara aceea nu canta singura, trebuia sa cant eu la ea sau cineva care stia. Am scartait eu ceva timp si apoi am aruncat-o prin casa, crezand ca e defecta, ca nu e buna. Peste o jumatate de an, a trecut prin fata casei mele un tigan care aduna fiare vechi. L-a chemat mama inauntru sa-i dea ce mai avea prin curte. A vazut omul vioara si a intebat: «As putea sa iau putin vioara asta sa incerc sa cant la ea?». A luat vioara, a acordat-o, a inceput sa cante la vioara aia despre care eu credeam ca e defecta. Am avut atunci revelatia vietii mele; mi-am dat seama ca trebuie sa inveti sa stapanesti instrumentul. Am rugat-o pe mama sa ma dea la un profesor de vioara, sa incep sa invat. Din acel moment am privit cu seriozitate vioara si chiar am terminat liceul de muzica la acest instrument. Nu regret nimic in cariera mea, insa mi-ar fi placut sa ma nasc intr-o tara in care muzica pe care o cantam sa fie la rang de arta. Din pacate, traim intr-o tara in care sunt la putere alte tipuri de muzica, ceva mai tuciurii, si as fi vrut ca poporul caruia ii cant sa fie putin mai educat muzical. Asta ar fi singura dezamagire. Cea mai mare realizare profesionala, care a contat si cel mai mult, consider ca este aprecierea publicului. Faptul ca exista oameni care s-au cunoscut si s-au indragostit pe muzica noastra. Timpul care trece nu e o tragedie pentru mine, dar am o stare de nostalgie in fiecare an in ziua in care se schimba cifra..."
NEMULTUMIRE
"Nu regret nimic in cariera mea, insa mi-ar fi placut sa ma nasc intr-o tara in care muzica pe care o cantam sa fie la rang de arta. Din pacate, traim intr-o tara in care sunt la putere alte tipuri de muzica, ceva mai tuciurii, si as fi vrut ca poporul caruia ii cant sa fie putin mai educat muzical. Asta ar fi singura dezamagire" - Alin Oprea, membru al trupei Talisman
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-11-21 10:33:01 |
 Postata de 2good |
|
|
