| Antifrauda – 'Inchisoare, chiar si pentru un eurocent' |
de Monica Iordache
Pentru un eurocent provenit din fonduri europene, prost cheltuit, se poate plati cu ani de inchisoare.
 Pana acum a platit insa doar un sef de serviciu din MIE, care a primit ca mita un bilet de odihna la mare. Cu toate acestea, seful Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF), Tudor Chiuariu, isi mentine avertismentul.
Jurnalul National: Ce dosare privind fraudarea fondurilor europene s-au finalizat de la infiintarea DLAF?
Tudor Chiuariu: In primele zece luni de la infiintarea DLAF, am deschis 39 de dosare. 12 sunt inca in lucru, 27 au fost finalizate. In 18 dintre acestea din urma am descoperit posibile fraude si nereguli. 13 s-au dus deja la PNA, restul la alte Parchete sau la Inspectoratul General al Politiei. In trei dosare finalizate s-au constatat nereguli si le-am trimis catre autoritatile contractante si agentiile de implementare ca sa ia masurile respective, iar sase dintre sesizari au fost neconfirmate. Asta ca o diferenta fata de activitatea fostului Departament de Inspectie al Primului-Ministru, care detinea aceasta atributie si care, in 2004, a trimis sapte dosare la PNA. Avem insa o singura condamnare, a Georgetei Marineata, la o pedeapsa de trei ani de inchisoare. Dosarul este in recurs si e in prezent la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta era sef al Serviciului de Plati Programe PHARE in cadrul Ministerului Integrarii Europene si a fost retinuta pentru ca a primit de la un director din cadrul Agentiei Nationale a Caselor de Cultura a Sindicatelor 7.000 de euro si 7 milioane de lei, reprezentand contravaloarea unui bilet de odihna pe litoral, in schimbul unor servicii si consultanta si sprijin pentru un proiect finantat de UE.
Dar la nivel de fonduri, ce s-a recuperat?
Din cele trei dosare trimise de noi, toate se refereau la proiecte derulate de firme in care era administrator un anume Adrian Negru. In momentul in care am extins cercetarile, acesta a facut cerere la MIE pentru rezilierea tuturor contractelor pe care le avea, obligandu-se sa returneze banii. Asta nu a impiedicat PNA sa inceapa urmarirea penala si sa indisponibilizeze bunurile. Valoarea pe cele trei contracte se ridica la 160.000 de euro. S-au mai recuperat sume in cursul urmaririi penale, in cazul in care PNA, desi a dat solutii de neurmarire penala, erau totusi nereguli in contracte si sumele au fost recuperate integral. Asta se ridica la 130.000 de euro si 280 de milioane de lei vechi. Pana in momentul actual, acestea sunt singurele sume recuperate.
Afaceri cu acte false
Sunt finalizate cazuri spectaculoase in care sunt implicati demnitari, de exemplu?
In dosarele in care a fost cercetat Adrian Negru apare o firma la care este actionar Mihai Vacaroiu, fiul presedintelui Senatului. Noi ne-am sesizat in acest caz in urma unui articol aparut in presa, care se referea la un proiect PHARE 2000 privitor la un club de locuri de munca si consiliere Best Jobs. Nu s-au adeverit acuzatiile din articol, dar noi am facut un control al intregului proiect, de la acordarea lui. Valoarea totala era de 80.000 de euro, din care contributia pe fonduri comunitare era de 46.000 de euro. In buget trebuia sa intre si achizitionarea unor echipamente de calcul in valoare de 24.000 de euro. Comisia de evaluare era formata din trei membri, doi dintre ei erau ori actuali, ori viitori asociati ai lui Adrian Negru in alte firme. Ei au facut declaratii de impartialitate, prin care spuneau ca nu au nici o legatura cu firma care deruleaza proiectul, dar aceste declaratii de impartialitate s-au dovedit false. In acelasi timp, printre asociatii la cele trei societati ce au participat la licitatie aparea permanent Adrian Negru, deci el cumpara tot timpul de la firmele lui. Tot in bugetul aprobat era vorba de plata unor salarii pentru personalul de implementare a proiectului, in total sapte persoane, bugetul fiind de 23.000 de euro. Am descoperit insa ca nici un contract nu era inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca, desi aveau numar de inregistrare si parafa, erau deci falsuri. Am extins cercetarile si am mai descoperit doua proiecte. Unul cu o valoare de 164.000 de euro, din care contributia comunitara era 28.000 de euro, la accesarea caruia s-au folosit acte false legate de sediul firmei, iar al doilea cu o valoare totala de 80.000 de euro, din care contributia comunitara era de 49.800 de euro si in care s-au folosit tot falsuri.
Ce recomandari ati primit de la Comisia Europeana pentru combaterea fraudei in acest domeniu?
Noi am adoptat in iunie o strategie de lupta antifrauda pentru protectia intereselor Uniunii Europene in Romania, care include 55 de masuri concrete. In raport se aminteste strategia si se arata ca trebuie pe deplin implementata. Asta e una dintre recomandari. In plus, va trebui urmarit ce se intampla cu rapoartele care pleaca de la noi: ce se intampla in cazul neregulilor, ce masuri au luat autoritatea contractanta si agentia de implementare. De asemenea, in cazurile de frauda, ce masuri au fost luate de catre procurori, de instante. Noi am incheiat un protocol cu PNA: ei ne comunica tot ce se intampla cu aceste dosare si noi comunicam mai departe la OLAF.
Exista cazuri de tergiversare a dosarelor?
E greu de apreciat chestiunea asta. Sigur, ne-am dorit ca toate aceste dosare sa ajunga cat mai repede in instanta, sa se dea o solutie si sa fie recuperati banii. Acum, trebuie sa fim realisti si sa observam ca toti asteapta de la PNA, in lunile astea dinainte de integrare, sa rezolve totul. Insa nu dosarele privind fondurile europene sunt cele mai importante. Din contra, aceasta este o zona in care Comisia Europeana a recunoscut ca s-au facut progrese. In zona coruptiei raman insa destule semne de intrebare.
Dosare din autosesizari
Care e mecanismul de deschidere a unui dosar?
Noi vrem sa dezvoltam mai mult activitatea de culegere si analiza a datelor. Avem suspiciunile, iar colectorii si analistii nostri incearca sa gaseasca mai multe informatii. Avem trei modalitati de sesizare: OLAF, persoane fizice sau juridice si autosesizarea. In aceste 39 de cazuri pe care le-am deschis anul acesta, 18 dintre ele sunt autosesizari.
Fata de predecesorul dvs., dl Victor Ponta, ati stat in umbra pana acum...
Ne-am propus mai intai sa avem un nou cadru normativ si am decis sa separam Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru de cel de urmarire a transparentei utilizarii fondurilor comunitare. A durat pana sa promovam un alt act normativ de infiintare a DLAF. Nu puteam sa "vindem" un departament pe care intentionam sa il reorganizam. Exista insa o campanie de comunicare, pentru ca suntem interesati de aspectul preventiv. Trebuie sa stie oamenii ca pot ajunge la inchisoare si pot sta acolo pana la 20 de ani. Pedepsele pentru infractiunile impotriva intereselor financiare ale UE pot merge pana la 20 de ani si sunt numai cu inchisoarea, nu avem alternativa amendei. Vrem ca oamenii sa stie ca exista un organism specializat care controleaza fondurile comunitare. E foarte usor sa faci o frauda. Oricine se gandeste ca nu e foarte important daca foloseste un document fals sau inexact, ca nu o sa il controleze nimeni de la Bruxelles. Oamenii cred ca departarea geografica se poate transforma si intr-una administrativa. In plus, nu va spun ce am gasit aici cand am venit. Jumatate din angajatii directiei care trebuie sa se ocupe de partea legislativa erau fosti consilieri politici ai domnului Ponta, care nu aveau nici o legatura cu activitatea asta. Iar in departamentul care se ocupa de controlul efectiv la fata locului am gasit trei juristi mari si lati.
Au fost cazuri celebre de demnitari care au accesat fonduri europene si au fost acuzati de frauda. Aveti o monitorizare pe proiectele accesate de firme ale demnitarilor? Se poate presupune ca ei pot castiga mai usor o licitatie...
Noi facem o monitorizare a presei si urmam toate indiciile din articole. Nu ii urmarim pe demnitari, pentru ca s-ar putea interpreta si politic, mai ales ca majoritatea Consiliilor Locale si Judetene sunt dominate de PSD. Noi vrem numai sa le asiguram tuturor aceleasi sanse si aceleasi drepturi procedurale. Si sa dam prioritate dreptului la o investigatie corecta.
La ce nivel se inregistreaza cele mai frecvente fraude?
Cei care au proiecte foarte mici isi inchipuie ca nimeni nu o sa ii controleze, dar noi nu facem nici o diferentiere din punctul asta de vedere. Intentia noastra este de toleranta zero, adica investigam si trimitem la PNA toate cazurile, indiferent de prejudiciu, adica prejudiciul poate sa fie si de un eurocent, si vor fi trimise in judecata persoanele care au fraudat fondurile, chiar daca in momentul in care sunt descoperite dau banii inapoi. Daca Justitia hotaraste sa sunt vinovati, pedeapsa este cu inchisoarea. Chiar daca nu s-a produs un prejudiciu prin restituirea banilor, nu inseamna ca nu vor fi trimisi la inchisoare daca sunt vinovati.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-11-14 10:45:11 |
 Postata de 2good |
|
|
