| Nicolae Filipescu si tramvaiul electric |
In timpul primariatului lui Nicolae Filipescu, primul tramvai electric, mijloc modern de locomotie, circula in Bucuresti pe “marele bulevard“(azi bulevardele: M. Kogalniceanu, Carol I si Pake Protopopescu).CARMEN VINTILA
Nicolae Filipescu a condus Capitala in perioada 9 februarie 1893 – 7 octombrie 1895. El isi trage obarsia dintr-o veche familie boiereasca, fiind descendent din neamul Filipestilor, neam de carturari, al carei intemeietor este considerat Dumitru vornicul din Cepturi, contemporan cu Mihai Viteazul. Filipescu s-a nascut in Bucuresti la 5 decembrie 1862, fiind fiul lui Grigore Filipescu.
Doctor in drept
Nicolae Filipescu a urmat scoala primara in Capitala, iar liceul in Elvetia, la Geneva. Studiile si le desavarseste la Paris, unde a obtinut in anul 1883 titlul de doctor in drept. Reintors in tara in acelasi an, se lanseaza in viata politica devenind unul dintre membrii marcanti ai Partidului Conservator.
Ales deputat
In anul 1885 infiinteaza ziarul Epoca, ziar care apare fara intrerupere pana in toamna anului 1916 si la care au colaborat membri ai partidului: Titu Maiorescu, Barbu Stefanescu - Delavrancea, Grigore Ventura, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuta, fratii Lahovari si altii. In acelasi an, la numai 30 de ani, Nicolae Filipescu este ales pentru prima data deputat de Braila. Ulterior, incepand din 1888, Nicolae Filipescu va reprezenta fara intrerupere in Parlament judetul si orasul Braila.
Devine primar cu vot majoritar
La 9 februarie 1893, in urma demisiei lui Grigore Triandafil din functia de primar al Capitalei din motive de sanatate, precum si a insistentelor colegilor sai din Partidul Conservator, Nicolae Filipescu accepta provocarea si este ales primar al Capitalei de catre Consiliul orasenesc cu 22 voturi “pentru“ din 24 de votanti. Majoritatea pe care a intrunit-o s-a datorat faptului ca membrii consiliului il considerau “un om tanar cu sentimente nobile, plin de energie, de inteligenta si de buna vointa“. In perioada in care Filipescu a fost primar, la conducerea tarii se afla guvernul condus de Lascar Catargiu.
Planul cadastral al Bucurestiului
In perioada cat a fost primar a elaborat planul cadastral al Bucurestiului, a fixat si delimitat raza orasului, a dezvoltat alimentarea cu apa potabila prin captarea izvoarelor subterane din imprejurimile orasului, a dispus reparatia generala a filtrelor de la Bacu – Arcuda, a deschis noi artere de circulatie – strazi si bulevarde – si le-a pavat, a extins reteaua de canalizare.
Noi linii de tramvai
Nicolae Filipescu s-a ocupat de transporturi prin infiintarea unor noi linii de tramvai si de asigurarea iluminarii orasului cu gaz si electricitate. Totodata s-au construit pentru folosul locuitorilor noi localuri de scoli, bai populare, hale, antrepozite etc. Sub primariatul sau a fost amenajata Campia Filaretului, azi Parcul Carol.
Bulevardul Coltea
In ceea ce priveste arterele de circulatie, se incep lucrarile de constructie la Bulevardul Coltea ce se intindea de la intersectia Strazii Lipscani cu Strada Coltei pana la rotonda din capul Caii Victoriei (Soseaua Kiseleff), precum si a Bulevardului Regina Maria. In vederea deschiderii si alinierii Bulevardului Coltea au fost facute peste 180 de exproprieri de terenuri pentru care s-a achitat suma de 1.168.700 lei, iar pentru Bulevardul Regina Maria, 72 de exproprieri de terenuri pentru care s-a achitat suma de 99.700 lei. Trotuarele Bulevardului Coltea, respectiv segmentul cuprins intre Calea Victoriei si Str. Romana, au fost pavate cu asfalt, iar partea carosabila cu piatra cioplita. Acest segment din bulevard a fost iluminat cu electricitate. Concomitent cu lucrarile de constructie a celor doua bulevarde, in scopul inlesnirii circulatiei in oras au fost pavate cu piatra cubica si bolovani 74 de strazi.
Pavaj cu lemn de brad rosu
In cursul anului 1895 s-a prevazut sa fie pavate si alte strazi , printre care si Soseaua Filaretului, precum si efectuarea unui experiment de pavaj cu lemn brad rosu de Suedia pe suport de beton (sistem folosit cu succes la Paris si la Pesta) in fata Palatului Regal, lucrari pentru care s-a alocat suma de 1.713.800 lei.
Lucrare pentru igiena orasului
O lucrare de cea mai mare importanta pentru igiena orasului realizata in timpul primariatului lui Filipescu a fost completarea retelei de canale pentru scurgerea apelor menajere. In acest scop a fost elaborat un studiu amanuntit asupra configuratiei orasului, precum si un plan sistematic al curbelor de nivel, al talvegurilor, al bazinelor, al canalelor colectoare si al gurilor (“capacelor metalice“), necesare introducerii zapezii stranse pe strazi etc.
Tramvaiul electric
O mare realizare a primarului Filipescu a fost introducerea tramvaiului electric in Bucuresti, mijloc modern de locomotie, menit sa inlesneasca circulatia in oras. In a doua jumatate a anului 1894, primul tramvai electric circula pe traseul “Marele bulevard“ (azi Bulevardele M. Kogalniceanu – Carol I – Pake Protopopescu). Tot la initiativa sa au debutat lucrarile la Hala Traian, Gara Obor si Observatorul astronomic din Dealul Piscului. La indemnul sau, istoricul Ion Ionescu Gion a inceput redactarea celebrei sale lucrari consacrate Bucurestilor.
A sprijinit oamenii saraci
Pentru a veni in ajutorul oamenilor nevoiasi, Nicolae Filipescu construieste in 1894-1895 pe locul viran din fata cheiului drept al Dambovitei, langa Piata Bibescu-Voda, in prelungirea Strazii Poetului, o baie populara prevazuta cu un bazin mare cu apa rece si un numar destul de mare de cabine cu bai calde si dusuri separate atat pentru barbati, cat si pentru femei.
Incetarea mandatului
Sirul realizarilor obtinute de Nicolae Filipescu este intrerupt la 7 octombrie 1895, prin plecarea sa din fruntea administratiei orasului Bucuresti ca urmare a faptului ca la conducerea tarii fusese adus un guvern liberal prezidat de D. A. Sturdza, care avea candidatul sau pentru postul de primar al Capitalei. La plecare, Filipescu isi exprima speranta “ca acei ce vor veni vor continua operele incepute de noi“.
Si-a continuat activitatea politica
In perioada urmatoare, Filipescu si-a continuat activitatea politica in cadrul partidului Conservator, fiind numit de trei ori ministru la diverse departamente atunci cand acest partid s-a aflat la carma tarii, si a militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de puterile Antantei, in vederea realizarii idealului unirii tuturor romanilor in acelasi stat.
A murit la 54 de ani
Desi bolnav, Filipescu a tinut sa ia parte la la Consiliul de coroana din 14 august 1916, la care s-a decis intrarea Romaniei in razboi alaturi de puterile Antantei. La scurt timp dupa acest eveniment, la 30 septembrie 1916, se stinge din viata, in varsta de numai 54 de ani, din cauza unor boli ale inimii si rinichilor.
N-a apucat sa vada Romania Mare
I. G. Duca scria despre Nicolae Filipescu in cartea sa “Portrete si Amintiri“ ca a avut o soarta nedreapta care nu i-a ingaduit sa traiasca clipa in care Bucurestii – pentru care facuse atatea – deveneau capitala Romaniei Mari, ideal pentru realizarea caruia N. Filipescu isi cheltuise ultimele picaturi de energie. “Romania Mare s-a infaptuit, dar lui Filipescu, tocmai lui, nu i-a mai fost dat s-o vaza. Nu se va putea sterge nedreptatea ca unul dintre oamenii care au dorit infaptuirea idealului romanilor sa fie sortit sa moara in ajunul inchegarii Romaniei Mari. Hotarat lucru, Filipescu nu a fost fericit“.
“Stabilimente“ tolerate
Primarul Nicolae Filipescu era deseori tras de maneca de ziaristi, daca locuitorii urbei se plangeau de neajunsuri. In Universul din 13 februarie 1894, ziaristii scriu ca mai multi cetateni care locuiesc in preajma Teatrului National au iscalit o petitie in care cer “sa se puie capat unui rau foarte jignitor pentru moralitatea publica“. Mai exact, in jurul Teatrului National, “in apropierea celei mai mari scoale de moralizare din tara, se tolereaza osebite stabilimente, care numai moralizatoare nu pot fi“. Cetatenii se plangeau ca noaptea sunt treziti din somn de petrecerile din “stabilimente“ si ca doamnele respectabile se simt jignite daca se intalnesc pe strada cu lucratoarele unor asemenea localuri. Ziaristii trag concluzia ca stabilimentele sunt permise din cauza coruptiei din primarie, pentru ca s-a vrut favorizarea unor proprietari care obtin astfel “chirie intreita“. Universul duce si o campanie pentru renuntarea de catre primarie la contractul cu compania care asigura iluminatul cu gaz pe strazile din Bucuresti, pe motiv ca pretul este exagerat. Universul publica, in 22 februarie 1894, lista preturilor pentru un metru cub de gaz in alte orase europene. Astfel, la Berlin gazul costa 20 de centime, la Newcastle 8 centime, in timp ce la Bucuresti este 28 de centime “metrul cubic“. (Monica Iordache)
Material realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucuresti si al Arhivelor Nationale
Sursa : www.jurnalul.ro |
| 2004-05-27 00:50:37 |
Postata de dan |
|
|