| Buzau – epicentrul durerii |
Tineri care nu se mai intorc acasa, familii devastate de nenorocire. Durerea rudelor celor decedati nu poate fi insa alinata.
 Cei pe care datoria sau pur si simplu ceasul rau i-au scos luni in calea mortii pe Drumul European 85 vor ajunge astazi la casele lor.CRISTIAN PETRU - Buzau
La mai bine de 24 de ore de la accidentul din Mihailesti, judetul Buzau, lucrurile incearca sa intre in normal. Oamenii se straduie sa repare ceea ce accidentul le-a distrus. Ce nu se poate repara sunt insa trupurile sfartecate ale oamenilor. Imprastiate pe camp sau pe sub fiarele contorsionate ale masinilor, resturile umane au fost stranse inca de marti si duse la morga din Buzau. O parte au fost recunoscuti. Familiile celorlalti sunt inlemnite de durere. Ei nu stiu inca ce vor aduce acasa, ce vor ingropa. Nu isi vor putea vedea rudele pentru ultima oara.
Vroia doar sa ajute…
O femeie tanara muncea prin curtea ei din Mihailesti, ieri dimineata. Titita va trebui de acum inainte sa faca totul singura in gospodarie. Si sa aiba grija si de cei doi copii. Pentru ca sotul ei, Dan Pelmus, a murit luni in explozie. „Era in curte cu treaba si a vazut focul. A plecat acolo sa ajute. Si… asta e tot ce stiu“, spune Titita. Ea ramasese acasa sa aiba grija de copilul ei cel mic, in varsta de doar 3 luni. Suflul exploziei i-a luat tigle de pe casa si i-a spart geamurile. I-a luat si barbatul. Pentru totdeauna. „Am mers si eu acolo mai tarziu. Dar nu am vazut mare lucru.“ Femeia se tine tare, pentru cei doi copii. Barbia tremuranda ii tradeaza insa sufletul zdrobit de durere. Isi freaca neputincioasa mainile. Sotul ei inca nu a fost gasit. „Au adunat niste resturi in saci. S-ar putea sa fie si el acolo“, sopteste Titita. Se intoarce la treaba ei, la gospodaria in care va trebui de acum sa se descurce singura. Dan nu este singura persoana din Mihailesti care nu fusese gasita pana ieri. Alti doi sateni au murit in accident. Familiile lui Ion Tudose si a lui Relu Ionescu stau si ele si asteapta vesti. Asteapta sa isi ingroape mortii.
Se libera in trei saptamani
Georgian Medeleanu era soldat la Grupul de Pompieri „Neron Lupascu“ din Buzau. Mai avea trei saptamani pana se intorcea in civilie. Luni dimineata, viata lui a ajuns la final. La doar 21 de ani. In curtea casei sale din comuna Costesti erau ieri stranse rude si vecini. Sa fie alaturi de familia baiatului. Mama lui Georgian era plecata la Buzau sa-si aduca fiul acasa. Ii asteaptau bunica si fratele lui. Tatal baiatului este mort de cinci ani. „Patru ani au lucrat baietii cu mama lui la camp ca sa ii cumpere medicamente tatalui lor. Oameni saraci…“, le plangea de mila o vecina. Georgian terminase scoala, dar nu si-a gasit un loc de munca. A lucrat la camp, cu ziua, impreuna cu mama si cu fratele lui mai mic. „Iarna faceau datorii, iar vara lucrau sa le plateasca“, spune o alta vecina. Fratele lui Georgian aduce din casa poze vechi. Femeile incep toate sa planga. Sunt singurele amintiri care le-au ramas de la Georgian. Bunica soldatului mort la datorie incepe sa isi cante amarul in versuri sfasietoare. Chiar daca erau saraci, in fiecare duminica, mama lui Georgian mergea la Buzau sa il vada. De luni dimineata de cand a aflat de moartea lui Georgian, Titel, fratele lui, nu s-a mai ridicat din pat. Durerea este prea mare. In cateva luni va merge si el in armata. „Imi este teama acum, dupa ce fratele meu a patit ce a patit.“ Nici rudele nu prea vor sa il lase. Dar nu au ce sa faca. Din cauza saraciei, mama celor doi vroia sa plece la munca in Spania. Trebuia sa plece inca de acum o saptamana. A tot amanat plecarea. In loc s-o porneasca spre granita, a plecat ieri la Buzau, la morga, dupa Georgian.
„I-a iubit Dumnezeu“
Cu un batic negru pe cap, mama lui Romeo Necula, sergent angajat la Unitatea de Pompieri buzoiana, ne invita in curte. Nu ii vine sa creada ca fiul ei nu mai este. Romeo facea naveta din Candesti, unde locuia impreuna cu ai sai, pana la Buzau. A fost de serviciu in noaptea de duminica spre luni. Noapte in care pompierii au fost solicitati sa stinga incendiul din Mihailesti. Noapte fatala. „Astazi sper sa vina cu el acasa. A plecat sotul meu dupa el. Eu nu am fost in stare. As fi lesinat pe acolo“, spune femeia. Lucica Necula se plimba prin curte si vorbeste singura. Ii spune fiului ei cat de mult il iubeste. Ca ar fi preferat sa fie ea moarta in locul lui. „Am auzit la televizor de accident. Si am inceput sa il sun pe mobil nu mi-a raspuns. Am simtit ceva. Si i-am tot sunat pe colegii lui de la Unitate. Si mi-au spus ei ca fiul meu a murit. Avea doar 35 de ani“, mai poate sa spuna femeia. Din cand in cand, cate o femeie din sat intra in curtea familiei Necula si isi ofera ajutorul. Una dintre vecine povesteste ca si ei i-a murit un fiu in urma cu cativa ani. „Degeaba i-am iubit noi. Ca i-a iubit si Dumnezeu si ni i-a luat“, incearca sa se linisteasca cele doua femei. Vecina pleaca, iar Lucica Necula reincepe sa umble prin curte. „Mi-au murit parintii, frati si surori. Dar nu am crezut ca o sa apuc si clipa in care va trebui sa il ingrop pe fiul meu. Nu stiu daca o sa pot trece peste durerea asta. Daca stiam ce se va intampla, il tineam eu din pensia mea, nu il lasam sa lucreze.“ Romeo era divortat si trebuia sa se recasatoreasca anul acesta. Dar accidentul a sters definitiv toate planurile. Tanarul sergent mai avea un frate plecat la munca in Italia. Nu se stie daca va reusi sa vina la inmormantarea lui Romeo. Nu are bani de avion. „Copii nevinovati care s-au pierdut“, mai reuseste sa spuna femeia.
A plecat in misiune in locul altcuiva
In satul Flamanda, familia Manta astepta vesti despre Cezar. Baiatul, in varsta de 21 de ani, era militar in termen la Grupul de Pompieri din Buzau. A murit in accidentul de luni, dar trupul sau nu a fost gasit. O vecina ne duce spre casa lui Cezar. Plange doar la auzul numelui soldatului. Mama baiatului este plecata la Buzau dupa cele necesare. Sunt acasa bunica si niste rude. Nu se uita la noi. Privesc spre cer si vorbesc cu Cezar. Il intreaba continuu de ce, in loc sa se insoare peste cateva luni, el a murit. „Am auzit ca nu trebuia sa plece el in aceasta misiune. Dar s-a oferit in locul altcuiva“, spune bunica baiatului. „Doamne, doamne“, repetau intr-una toti patru. „Vroia sa faca armata ca sa fie in randul barbatilor. Sa poata arata si el livretul militar. Acum unde este livretul? Nici pe el nu o sa il mai vedem, ca o sa il aduca inchis intr-o cutie“, zic unchiul si matusa baiatului.
Toti spun ca Cezar era un baiat cuminte, care vroia sa se intoarca la el in sat dupa ce termina armata. Vroia sa fie alaturi de mama si de sora lui. Tatal baiatului se prapadise in urma cu cativa ani. „Doamne cum ne mai bucuram cand a venit pe lumea asta. Eram fericiti ca avem baiat. Bucuria noastra a ajuns in jar.“
Pompierii morti la Mihailesti au fost inaintati in grad
Pompierii care si-au pierdut viata in urma exploziei de la Mihailesti au fost inaintati, ieri, post-mortem, in grad de catre ministrul de Interne Ioan Rus. Astfel, capitanului Doru Mihai Mihalache i-a fost acordat, prin ordin, gradul de maior. De asemenea, militarul angajat pe baza de contract Necula Romeo, fruntasul Silviu Stan si soldatii Valentin Cezar Manta, Georgian Medeleanu, Nicolae Jianu si Florin Oprea Valentin au primit gradul de sublocotenent post-mortem. Maine, pompierii vor fi inmormantati cu onoruri militare. (Ion Alexandru)
Sursa : www.jurnalul.ro |
| 2004-05-26 01:46:20 |
 Postata de dan |
|
|
