| Alimentatia sanatoasa |
Alimentatia sanatoasa
 In ultimii ani, sub influenta argumentelor solide aduse de oamenii de stiinta, locuitorii din tarile civilizate au recurs, in majoritate, la un tip de alimentatie sanatoasa, denumita “noua nutritie”. De fapt, nu este nimic nou sau complicat la mijloc. In esenta, dieta se bazeaza pe cereale, vegetale si fructe, cu foarte mici cantitati de carne si produse lactate, care mai degraba sunt complementare pentru dieta.Alimentatia sanatoasa e simpla: predomina mancarurile nepreparate si nerafinate. Rasplata unui consum de alimente proaspete, integrale si o proportie mare de mancare nepreparata, fructe si vegetale, nu consta doar in absenta bolilor sau a vindecarii afectiunilor cardiace si digestive, ci si in readucerea corpului la echilibru. Un bun ghid de alimentatie nu ofera diete sau retete, ceaiuri de slabit sau suplimente cu fibre si tarate - care mai mult irita intestinele, decat sa “lucreze” asupra masei adipoase - ci doar informatii pe care dv. trebuie sa vi le insusiti si sa le aplicati activ, iar rezultatele ii vor uimi pe cei din jur intr-un timp foarte scurt (si multe zeci de ani de-acum incolo, pentru ca aceasta este si reteta longevitatii!).
Baza Cereale: grau (integral), orez, secara, orz, hrisca, mei, orez nedecorticat, paine integrala, muesli fara zahar. Fasolea si leguminoasele: fasole boabe, mazare, linte, fasole pastai. Fructele si vegetalele: avem de ales, dupa gust, dintre radacinoase, tuberculi si cele cu frunze verzi. Legumele verzi furnizeaza o cantitate insemnata de acid folic si minerale, cum ar fi fierul, calciul sau zincul, atat de necesar femeilor (doza zilnica necesara 20 mg/zi, iar 100 mg au chiar efect curativ in boli de piele sau retentie de apa).
Zincul si calciul ne protejeaza si de efectul poluarii cu plumb. Alte studii indica anumite ingrediente din frunzele verzi ca initiatori ai unor procese de stimulare a endorfinelor, deci asigura si o stare de buna dispozitie si pofta de viata. Mancati cel putin o salata verde pe zi (exista si multe alternative gustoase - frunze de papadie, ruccola, salata creata, frunze crude de spanac sau loboda) si incercati pe cat posibil sa cumparati fructe si vegetale de gradina, crescute cu ingrasamant natural, chiar daca nu arata atat de “apetisant” ca cele sosite din strainatate.
In plus, nu uitati telina, o leguma hipocalorica parfumata si satioasa, precum si alte condimente naturale: marar, patrunjel, cimbru, cuisoare. Aditionalele Semintele, nucile si alunele, ouale. Sunt alimente cu adevarat importante, daca luam in calcul faptul ca natura concentreaza esentialul in embrionul tuturor creaturilor.
Doua-trei oua pe saptamana, plus nuci si seminte, susan sau muguri de pin (rumenite usor in tigaie) adaugate la cerealele de dimineata sau in salate, dau un gust deosebit si sunt surse excelente de proteine si substante nutritive (vitamina E, de exemplu).
Susanul e una din cele mai bogate surse de calciu natural, iar semintele de floarea-soarelui si de dovleac (bostan) furnizeaza acizii grasi esentiali (linoleic si linolenic), vitali pentru mentinerea elasticitatii tegumentelor, glandelor si echilibereaza nivelul colesterolului.
Germinatele. Granele si semintele incoltite isi sporesc continutul de vitamine si aminoacizi, astfel ca devin o sursa si mai buna de proteine. Laptele si iaurtul. Si acestea sunt surse bune de proteine, vitamine, minerale. Sunt usor de asimilat de organism si faciliteaza cresterea bacteriilor intestinale care ajuta digestia, flora - de altfel perturbata de alimentele foarte acide (cafea, ceai, alcool, zahar, carne), de antibiotice etc.
Pentru a avea valoare nutritiva, iaurtul trebuie sa fie “viu”, adica sa contina culturi de bacterii benefice, indicate pe eticheta, care stimuleaza digestia. Pestele. Constituie o buna sursa de proteine animale, lipide esentiale si minerale. Icrele, ca si alte “oua”, sunt surse concentrate de substante nutritive, iar cercetatorii au demonstrat cum consumul de peste poate avea un rol protector impotriva bolilor de inima.
Exceptiile Carnea rosie, carnea de pasare, branzeturile si cascavalul. Nici una din acestea nu e esentiala pentru sanatate, mai ales atat timp cat ne asiguram aportul de aminoacizi din alimentele enumerate mai sus. Sunt greu de digerat, bogate in lipide saturate, constituie o povara pentru circulatie si rinichi, plus ca retin multe chimicale folosite in timpul prelucrarii lor. Fainoasele.
Produsele de patiserie, prajiturile, biscuitii sunt bogate in grasimi si zahar. Daca doriti neaparat o prajitura, mai bine o preparati acasa, folosind ca ingrediente cat mai multe seminte, nuci, susan, lapte proaspat, iar pentru indulcire mierea, melasa sau fructele confiate si proaspete.
Fructele uscate din comert - prune, caise, mere, stafide, fructe exotice etc. Reprezinta o sursa buna de dulciuri, in principiu, dar cele din comert sunt foarte concentrate si li se adauga chiar zahar si compusi sulfurati pentru a parea mai stralucitoare. Preferati-le pe cele autohtone, din piata, mai “scofalcite”, este drept, dar mai gustoase si sanatoase. Tineti-le mai mult timp in apa inainte de a le consuma si clatiti-le bine.
Efortul merita Pentru multi dintre romani schimbarea obiceiurilor alimentare necesita constientizare si chiar un efort mare, pentru ca obiceiurile alimentare se formeaza inca din copilarie, iar la noi exista inca prejudecata ca trebuie neaparat sa mananci “ceva cald si fiert bine” zilnic, adica preparat, fiert sau prajit si ca nimic nu se compara cu o friptura in sange si un pahar de vin rosu!
Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca de multe ori sursa ingrasarii o constituie si o proasta digestie, de care este responsabila alimentatia haotica sau excesiva. Recurgand insa la recomandarile ghidului alimentatiei sanatoase, care asigura un aport suficient de fibre si stimuleaza corect enzimele, veti rezolva si aceasta problema.
Preluat de pe: www.libertatea.ro |
| 2004-05-22 03:07:18 |
 Postata de hakael |
|
|
