| Ion Sandu: 'Trebuie sa se ia in serios avertizarile meteo' |
de Dana Purgaru
Vremea din tara noastra a luat-o razna – avem parte de mai multe tornade, de o clima foarte sucita si de inundatii catastrofa-le. Despre acestea am stat de vorba cu directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, domnul Ion Sandu.
 Jurnalul National: In ultimul timp avem parte de fenomene meteo inedite si feroce in acelasi timp. Ce se intampla cu tara noastra din punct de vedere meteorologic?
Ion Sandu: Ceea ce se intampla este de fapt modul de exprimare al schimbarilor climatice in Romania, adica frecventa fenomenelor a crescut si in acelasi timp si intensitatea acestora. Sa va dau un exemplu: cantitatea medie lunara de precipitatii la Bucuresti este de 80 l/mp. In 36 de ore, saptamana trecuta, au cazut 279 l/mp. Asa ceva n-a mai existat in istoria masuratorilor meteorologice. De asemenea, inedita este cantitatea de 100 l/mp de precipitatii cazuta in doua-trei ore.
Din rau in mai rau
Fenomenele meteo vor deveni din ce in ce mai agresive in Romania sau ne aflam pe o culme si urmeaza o panta descendenta?
Scenariile privind schimbarile climatice arata ca, daca nu se stopeaza emisia gazelor cu efect de sera, temperatura medie globala va fi ascendenta. In urmatorii 150 de ani putem ajunge la cresteri pana la 3-4°C, ceea ce este enorm. In ultima suta de ani a crescut temperatura medie globala cu 0,7°C. Este de neimaginat ce ar insemna daca aceste scenarii se adeveresc.
Cum ne vor afecta aceste schimbari?
Modul de manifestare al schimbarilor climatice pentru Romania este cel pe care l-am sesizat in acest an, cu multe perioade de inundatii, cu aparitia a tot mai multe tornade, fenomene cu care noi nu suntem obisnuiti.
Exista unele zone de la noi care sunt mai expuse?
Exista, pentru ca sunt o multime de conditii pentru ca un nor de tip cumulonimbus sa produca o tornada. Adica nu este suficient ca norul sa aiba o dezvoltare de 16.000 de metri, sa fie foarte aproape baza de pamant. Trebuie anumite conditii ale maselor de aer din jurul norului, si una dintre conditii este intalnirea unor mase de aer din Marea Neagra cu mase de aer rece, care vin din nord, sau cu cele din Mediterana, care se intalnesc de regula pe toata partea de sud-est a Romaniei. Aici sunt zonele in care s-au produs cele mai multe tornade si in care ne asteptam sa fie mai multe astfel de fenomene extreme in viitor.
O iarna blanda
Vom avea parte de o iarna bogata in precipitatii?
Prognozele meteorologice se fac ruland un model atmosferic pe un calculator. Nicaieri in lume nu se poate face o prognoza pe mai mult de zece zile. Se fac totusi niste simulari la centrele regionale. Rezultatele cercetarilor si ale unor asemenea simulari efectuate in ultimul timp arata urmatorul lucru: partea de nord a Europei, care nu a fost afectata in aceasta vara de cantitati mari de precipitatii, cum a fost sudul Europei, va avea o iarna cu cantitati mari de precipitatii. Romania va avea in schimb un regim normal de precipitatii in aceasta iarna si temperaturi normale. Se pare ca numai partea de nord extrem, cum ar fi Maramuresul, va avea parte de cantitati de precipitatii mai mari.
Ati declarat in mai multe interviuri ca avertizarile emise de ANM sunt foarte exacte. Totusi, in acestea se scrie, de exemplu, "cantitatile de precipitatii vor depasi 35 l/mp sau peste 80 l/mp". Insa, de la 35 la 279 l/mp este o diferenta enorma...In momentul in care intr-o avertizare venim si spunem ca in centrul tarii sau in Dobrogea vor fi peste 40 sau peste 80 l/mp, modelul atmosferic, care este rulat pe Romania la pas de 15 kilometri grila, sau modelul european, care este rulat la pas de 200 de kilometri, nu putem sa precizam ca intr-un anumit punct vor fi in loc de 80 l/mp, 120 l/mp. S-ar putea face acest lucru daca in afara de modelul european am avea posibilitatea sa rulam un model local cu pasul de 1 kilometru.
Si ce anume va impiedica sa faceti acest lucru?
Modelele nehidrostatice locale sunt in dezvoltare in Europa si la noi. Cercetatorii trebuie sa realizeze foarte rapid definitivarea acestor modele si trebuie neaparat un supercomputer. Nu poti sa faci calcule la 1 kilometru daca tu ai tehnica de calcul pentru doar 14 kilometri. Costurile sunt mari, dar in viitor trebuie sa gasim solutii ca in momentul in care partea teoretica este gata sa inceapa rularea operatiunii.
Se implica Romania activ in intelegerea si diminuarea efectelor incalzirii globale?
Cantitatea emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania este mai mica acum decat inainte de ’89, prin urmare tara noastra nu depaseste limita impusa in acest sens.
Dar sufera din cauza altor state...
Da, sunt state care depasesc aceste limite. Dupa parerea mea, chiar daca respecti totusi aceste limite impuse, este inadmisibil sa fie zone in Romania cu emisii de gaze cu efect de sera, punctuale, enorme. Spre exemplu, cand trec pe la Targoviste si vad norul de poluare de acolo, ma apuca groaza. Nu stiu daca aceste cantitati mari de precipitatii din anii ploiosi, cum este anul acesta, care au cazut in zona Targoviste nu sunt legate de nucleele de condensare produse de poluarea de acolo... Apropo de intrebarea anterioara, modelul de prognoza nu ia in considerare cat emite otelaria de la Targoviste ca sa stiu ca acolo acei 80 l/mp care ar trebui sa se distribuie pe tot judetul vor fi punctual, pe acest oras, din cauza poluarii. Astfel, chiar daca vom avea modele locale, nu vom putea spune cu exactitate ca intr-o zona in care exista o sursa puternica de poluare nu se vor depasi 120 l/mp. Trebuie bine definitivate zonele de pericol si trebuie luate masuri de reducere a impactului, iar aici nu mai este treaba meteorologului.
Lipsa de incredere
Ce ar trebui sa faca populatia pentru a se proteja de furia naturii?
Oamenii trebuie sa ia in serios avetizarile noastre.
Va referiti la autoritati, la prefecturi?
Nu, la populatie. Prefecturile, anul acesta, si-au facut treaba. S-au dus acolo, au informat primarii, insa acestia, unii dintre ei, spuneau: "da, am primit avertizarea, dar cine a crezut ca va ploua atat?". Va dau un alt exemplu: la 23 august, la Harghita, au murit 14 oameni din cauza unui parau care a crescut cu 7 metri intr-o noapte. Cu doua zile inainte, am vorbit la radioul national despre avertizare. Am fost intrebat: "ce le spuneti, domnule director, la oamenii din zona?". Am zis: "doua zile, pe 22 si pe 23, oamenii care au casele pe marginea paraurilor care sunt secate vara sa se imbrace si sa nu doarma". Si au murit 14 oameni. De ce? Pentru ca nu dau doi bani pe avertizarile meteorologice. Eu nu spun sa intre in panica, ci ca trebuie sa fie foarte atenti.
Ati preluat fraiele ANM incepand cu 31 ianuarie. Cu ce va laudati?
Am facut o evaluare a calitatii prognozelor si, din februarie pana in iulie, indicele de calitate al prognozelor, dupa metode recu-noscute pe plan international, a crescut cu 2,5% – de la 84,2% pana la 86,6%. Indicele maxim in lume este cam de 90%. O crestere de 2,5% inseamna enorm. Au fost emise 23 de avertizari si in spatele fiecareia este situatia reala, iar pentru toate perioadele de inundatii avertizarile s-au verificat in proportie de 100%. De asemenea, am reorganizat activitatea, in special in sectorul de prognoza, asa incat sa se foloseasca tehnica de care dispune in prezent ANM. Au fost investite 55 de milioane de dolari intr-o tehnica de ultima ora si obiectivul major este de a utiliza informatiile oferite de acest sistem pentru imbunatatirea prognozei.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-09-29 10:50:28 |
 Postata de 2good |
|
|
