| Joaca de-a majoritatea |
de Gabriela Antoniu
Cei 35 de observatori romani trimisi in Parlamentul European pun din nou Coalitia pe jar.
 Ca si dupa alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, aliatii fac din nou calcule pentru inchegarea, coagularea coalitiei guvernamentale, cautand solutii, cum ar fi votul prin corespondenta. De data aceasta insa, nu ca sa treaca Guvernul, ci legile necesare tarii.
Desi alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut consfinteau victoria Uniunii Nationale PSD + PUR, dorinta presedintelui Traian Basescu ca Alianta PNL-PD sa formeze Guvernul si ca liberalul Calin Popescu Tariceanu sa fie desemnat premier a dus la configurarea unei alte majoritati in forul legislativ al tarii. Astfel, rezultatele finale ale alegerilor aratau ca, la Senat, Uniunea Nationala PSD + PUR a obtinut 57 de mandate, Alianta D.A. – 49, PRM – 21 si UDMR – 10. Si la Camera Deputatilor Uniunea Nationala PSD + PUR a obtinut cele mai multe mandate, respectiv 132, urmata de Alianta D.A. – 112, PRM – 48 si UDMR – 22, acestora adaugandu-li-se si cele 18 mandate acordate minoritatilor nationale. Dupa consultari la Cotroceni si negocieri, noua majoritate parla-mentara s-a constituit in jurul Aliantei PNL-PD, careia i s-au alaturat PUR (actual PC) si UDMR. La Camera Deputatilor, calculele actualei Coalitii s-au bazat si pe cei 18 reprezentanti ai minoritatilor, care de regula sustin Puterea. Ca urmare, la Camera Deputatilor, Coalitia avea 152 de voturi, plus cele 18 ale minoritatilor, iar Opozitia (PSD si PRM) – 162, iar la Senat – 70, respectiv 66. Ca si in legislaturile anterioare, scena parlamentara nu a fost ocolita ulterior de fenomenul migratiei politice.
MIGRATIE. Cele mai multe "abandonuri" s-au inregistrat la Camera Deputatilor. Astfel, PSD a pierdut patru deputati: Traian Dobre si Mihai Malaimare, care s-au inscris in PNL, Tudor Constantin, care a trecut la PC, si Petre Lificiu, care a ramas independent. Nici PD nu a fost ocolit, pierzand si el trei deputati. Este vorba despre Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu. De la Partidul Conservator a plecat un singur deputat, Florea Voinea, care s-a inscris in PSD. Cu siguranta, situatia cea mai dramatica a fost la PRM, care a ramas fara 16 deputati: Nati Meir, Corneliu Ciontu, Olguta Cocrea, Mircia Giurgiu, Coloros Mocanescu, Costel Ovidenie, Ion Stoica, Danut Liga, Gabriel Branza, Bogdan Cantaragiu, Daniel Ionescu, Anghel Stanciu, Liviu Almasan, Alexandru Ciocalteu, Dan Grigore si Dumitru Puzdrea, incluzandu-i si pe cei cinci propusi pe listele partidului de catre PBND, bratul politic al BNS. La Senat, PSD a ramas fara senatorii Ioan Talpes si Neculai Apostol, in prezent independenti, iar PRM, fara Dorel Onaca, in prezent senator PC.
EUROOBSERVATORI. Daca pana acum Coalitia a reusit cat de cat sa-si treaca legile necesare guvernarii prin Parlament, plecarea, la inceputul saptamanii, a celor 35 de observatori romani la Parlamentul European (Strasbourg) a dus aliatii in ipostaza de a negocia cu Opozitia si chiar de a face troc la Senat. Potrivit listei aprobate de Parlament, au plecat la Strasbourg 11 senatori (cate unul de la UDMR, PC si PRM, cate doi de la PNL si PD si patru de la PSD) si 24 de deputati (cate doi de la PC si UDMR, cate trei de la PRM si PD, opt de la PSD, patru de la PNL si unul de la minoritati). Cu alte cuvinte, vor reprezenta Romania in Parlamentul European: Kelemen Attila, Konya-Hamar Sandor si Karoly Szabo (UDMR), Roberta-Alma Anastase, Monica Iacob Ridzi, Marian Jean Marinescu, Maria Petre, Nicolae Vlad Popa, Radu Tarle, Adrian Cioroianu, Mona Musca, Mircea Cosea, Alexandru Mortun, Tiberiu Babuletu, Ovidiu Silaghi (Alianta PNL-PD), Eugen Mihaescu, Viorel Duca, Daniela Buruiana, Petre Popeanga, Vlad Hogea (PRM), Silvia Ciornei, Gratiela Iordache si Dumitru Becsenescu (PC), Ovidiu Gant (minoritati), Alexandru Athanasiu, Corina Cretu, Vasile Dincu si Serban Nicolae, Titus Corlatean, Gabriela Cretu, Cristian Dumitrescu, Ioan Mircea Pascu, Radu Podgoreanu, Daciana Sarbu, Adrian Severin si Valeriu Zgonea (PSD).
VOTUL PRIN CORESPONDENTA
Pentru a compensa pierderea majoritatii, liderul PD, Emil Boc (foto), a anuntat ca Alianta vrea urgentarea adoptarii Regulamentului Senatului, pentru ca parlamentarii observatori sa poata vota prin corespondenta. El spune ca votarea legilor organice in Senat va fi blocata, Coalitia nemaiintrunind cele 69 de voturi necesare majoritatii. Din 71 de senatori, Puterea are 6 euroobservatori. "Plecam la Bruxelles in interes national, dar compromitem legi importante in plan national, pentru ca nu avem majoritatea necesara", a spus Boc. (Oana Stancu)
CVORUMUL NECESAR PENTRU LEGI
Pentru ca legile dorite de Coalitie sa poata fi adoptate, trebuie intrunita majoritatea necesara la vot. Astfel, potrivit articolului 76 din Constitutie, legile organice si hotararile privind Regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Astfel, pentru a trece o lege organica la Camera Deputatilor, este nevoie de jumatate plus un vot din totalul de 332, respectiv 167 de voturi. Aici, Coalitia detine doar 150 de voturi. In cazul Senatului, ca o lege organica sa treaca, e nevoie de minimum 70 de voturi din totalul de 137, iar Coalitia detine 72.
INCA O SOLUTIE SALVATOARE
O solutie decisa in Alianta pentru salvarea majoritatii din Senat face trimitere tot la Regulamentul forului legislativ. Potrivit liberalului Eugen Nicolaescu (foto), plecarea celor 35 de euroobservatori face necesara si "flexibilizarea prezentei la votul pe articole". Cu alte cuvinte, diminuarea cvorumului de sedinta atunci cand se voteaza pe articole si impunerea lui numai la votul legii per ansamblu. Aceasta solutie propusa de Alianta, dar mai ales cea a votului prin corespondenta au provocat ironii din partea principalului partid de opozitie. "In masura in care introducem votul prin corespondenta putem sa facem un Parlament la fara frecventa si eliminam complet cheltuielile. Deci, stam acasa si trimitem voturile din cand in cand", a raspuns ironic presedintele Camerei, Adrian Nastase (PSD), la auzul propunerii Aliantei. El a sustinut ca in cursul dezbaterilor apar si amendamente si atunci a convinge pe unul sau pe altul sa voteze intr-o anumita directie si a introduce un vot de acest gen inseamna a introduce un fel de mandat imperativ pentru cei care ar vota intr-un fel sau altul fara sa mai conteze dezbaterea. "Si atunci, intr-adevar, mergem pe formula domnului Traian Basescu: Parlament fara nici o Camera", a mai spus Nastase. Potrivit articolului 69 din Constitutie, "in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul". (Oana Stancu, Gabriela Antoniu)
O MASURA DISPERATA
De teama ca prin plecarea lor la Parlamentul European se va ajunge la surprize in plen la votarea Regulamentului, cei 11 senatori euroobservatori au cerut saptamana trecuta conducerii Senatului sa decida daca prezenta lor la sedinta din 26 septembrie a Parlamentului European este obligatorie, sustineau surse parlamentare. Potrivit acestora, cei 12 s-au plans ca grupurile parlamentare ale ADA si PSD ar intentiona sa nu le permita plecarea la Strasbourg pentru a nu avea surprize in plen, ceea ce ar pune Parlamentul Romaniei intr-o situatie delicata fata de Parlamentul European. Potrivit unor surse liberale, chiar liderul PNL, Calin Popescu Tariceanu (foto), le-ar fi spus europarlamentarilor partidului ca ii va lasa la sedinta din 26 septembrie a PE doar daca vor merge si reprezentantii Opozitiei. La fel, in grupurile PSD exista intentia interzicerii plecarii euroobservatorilor, pentru ca acestia sa poata fi prezenti la vot in Parlament si sa impiedice schimbarea lui Nastase si Vacaroiu. In urma consultarilor de la Palatul Victoria organizate de premierul Tariceanu cu liderii partidelor parlamentare si a discutiilor presedintelui Basescu cu cei 35 de euroobservatori romani, s-a decis plecarea acestora la Strasbourg. Seful statului a aratat ca atunci cand s-a pus problema amanarii prezentei observatorilor romani si bulgari la lucrarile PE au fost "interventii severe" pentru a se renunta la aceasta varianta. (Oana Stancu, Gabriela Antoniu)
Ce fac alesii nostri in Parlamentul European
Desi Partidul Popular European propunea ca, in cazul Romaniei si Bulgariei, decizia trimiterii observatorilor sa fie luata abia dupa ce Comisia Europeana va prezenta, in octombrie, raporturile de tara privind progresele inregistrate de cele doua tari, pentru a evita ca reprezentantii lor sa beneficieze de statutul de observatori mai mult decat omologii lor din fostele tari candidate, Parlamentul European a respins initiativa.
Astfel, deputatii europeni au aprobat propunerea facuta la 9 iunie de Conferinta Presedintilor din Parlamentul European, prin care Romania si Bulgaria erau invitate sa isi trimita observatorii incepand cu 26 septembrie, atunci cand va incepe a doua sesiune plenara a Legislativului european. Reprezentantii celor doua tari – 35 de romani si 18 bulgari – vor avea dreptul sa asiste la lucrarile PE, dar nu vor avea drept de vot, nu vor putea pronunta discursuri si nu vor putea fi alesi in functii interne. In schimb, ei vor avea dreptul la cuvant in comisiile parlamentare si vor putea participa la lucrarile grupurilor politice.
PROGRAM. Potrivit programului lunar, cei 35 de euroobservatori romani vor lucra in grupul politic, la comisii si vor participa la lucrarile plenului. Lucrarile in plen s-au incheiat, dupa trei zile de dezbateri, ieri seara si s-au desfasurat la Strasbourg. Urmatoarea sesiune in plenul PE de la Strasbourg e prevazuta, potrivit calendarului afisat pe site-ul Parlamentului European, intre 24 si 27 octombrie. Unele activitati vor avea loc si la Bruxelles.
DREPTURI. Potrivit Anetei Popescu-Black, director al relatiilor cu parlamentele nationale, europarlamentarii romani vor fi remunerati in functie de participarile pe care le vor avea la sedintele parlamentare. "Diurna este de 268 de euro pentru fiecare zi de sedinta. Parlamentarii trebuie sa se inscrie intr-un registru de prezenta la fiecare sedinta", a explicat Aneta Popescu-Black. Ea a precizat ca suma de 268 de euro pentru sedinta trebuie sa acopere cheltuielile de cazare si de masa pentru europarlamentarii romani. Pentru cheltuielile de transport si cazare ale parlamentarilor romani, Guvernul a decis alocarea a 11 milioane de lei noi, bani care au fost transferati in bugetul Camerei Deputatilor din fondul de rezerva al Guvernului.
TELEFOANE. In plus, senatorii euroobservatori vor primi o limita de roaming de 25 euro /luna pentru telefoane. Pentru ca absenta observatorilor sa nu aiba repercusiuni asupra adoptarii legilor, Biroul Permanent al Senatului a decis saptamana trecuta ca ziua de joi sa fie rezervata votului la legile organice, care necesita prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul total de senatori. (Gabriela Antoniu)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-09-29 10:44:51 |
 Postata de 2good |
|
|
