| Expertiza - Cu Stanculescu la psihiatru |
de Vasile Surcel
Fostul general Victor Athanasie Stanculescu a fost pus din nou sub acuzare, dupa ce procurorii militari au dispus reluarea anchetelor referitoare la evenimentele din decembrie ’89.
 In acest moment, el este internat la Spitalul Militar Central pentru efectuarea unei expertize psihiatrice.
Redeschiderea unei noi anchete privitoare la evenimente inca neelucidate ale Revolutiei din decembrie ’89 a fost decisa dupa ce, la sfarsitul anului trecut, membrii Asociatiei 21 Decembrie 1989 au solicitat conducerii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa reexamineze o serie de aspecte care nu au fost aduse niciodata in fata instantelor de judecata. In sprijinul cererii lor, revolutionarii au predat organelor de ancheta si doua casete cu imagini inregistrate in decembrie 1989, in Bucuresti. AUDIERI. In aceste conditii, Ministerul Public a dispus ca ancheta sa fie preluata de doi procurori ai Sectiei Parchetelor Militare, care au fost insarcinati sa verifice toate probele prezentate de revolutionari si sa dispuna masurile legale cuvenite care vor decurge din analiza lor. Imediat dupa reluarea anchetei, in acest nou dosar au mai fost audiati fostul sef al statului, Ion Iliescu, fostul sef al Departamentului Securitatii Statului, gen. (r) Iulian Vlad, Dumitru Mazilu, fost vicepresedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, Mihai Lupoi si Silviu Brucan, fosti membri ai CFSN, senatorul Sergiu Nicolaescu, dar si Virgil Magureanu, primul director al Serviciului Roman de Informatii. In cursul acestei noi anchete, la data de 1 martie 2005, gen. (r) Victor Athanasie Stanculescu a fost pus oficial sub acuzare pentru complicitate si instigare la omor si instigare la vatamare corporala. Pentru fostul general acesta este doar un ultim episod al unui "razboi" complicat cu justitia, care, de aproape un deceniu, incearca sa-l faca raspunzator pentru implicarea sa in Revolutie.
O SENTINTA DEFINITIVA. La inceputul anilor ’90, generalul V.A. Stanculescu a detinut functii importante in ierarhia statului postcomunist, inclusiv cea de ministru al Apararii Nationale. In acea perioada, numeroasele anchete legate de implicarea Armatei in evenimentele din decembrie 1989 au fost solutionate, in cele mai multe dintre cazuri, prin rezolutii de neincepere a urmaririi penale. Apoi, in perioada 1996-2000, anchetele au fost reluate, iar gen. V.A. Stanculescu a fost trimis in judecata, pentru implicarea sa in derularea evenimentelor dramatice care au avut loc la Timisoara in perioada 17-20 decembrie 1989. In acelasi dosar, alaturi de Stanculescu, a mai fost trimis in judecata si gen. Mihai Chitac, fost ministru de Interne la inceputul anilor ’90. Cei doi au fost acuzati ca, din cauza activitatilor derulate de ei, acolo si-au pierdut viata 72 de oameni si alti 253 au fost raniti.
In rechizitoriul cauzei se mentioneaza ca, in decembrie 1989, V.A. Stanculescu a facut parte din grupul de demnitari politici si sefi ai Armatei trimisi de Ceausescu la Timisoara cu sarcina de a restabili acolo ordinea, tulburata de miscarile de protest anticomuniste. Din acea delegatie a facut parte si gen. Mihai Chitac, in calitatea sa de comandant al Trupelor Chimice. In cursul procesului, cei doi generali au afirmat ca la Timisoara nu au facut nimic altceva decat sa execute ordinele "comandantului suprem". In replica, magistratii au evidentiat faptul ca ordinul de a se deschide focul asupra demonstrantilor a fost ilegal, intrucat Constitutia de atunci nu prevedea ca Armata are dreptul de a executa astfel de misiuni. Desfasurat in prima instanta la Curtea Suprema de Justitie, procesul s-a incheiat la 15 iulie 1999, cand generalii V.A. Stanculescu si Mihai Chitac au fost condamnati la cate 15 ani de detentie si la plata, in solidar cu MApN, a unor daune materiale si morale in valoare de peste 37 de miliarde de lei. Sentinta a fost confirmata la data de 21 februarie 2000, cand magistratii instantei supreme au respins recursul formulat de cei doi inculpati.
Ramasa definitiva, sentinta ar fi urmat sa fie pusa in executie, iar cei doi sa fie trimisi dupa gratii. Mihai Chitac a si fost arestat pentru o scurta perioada de timp, dar, dupa doar cateva saptamani de detentie, el a cerut si a obtinut intreruperea executarii pedepsei, din motive medicale. In schimb, V.A. Stanculescu a plecat din tara, unde nu a mai revenit decat in anul 2001.
RECURSUL IN ANULARE. La scurt timp dupa alegerile din anul 2000, Joita Tanase, noul procuror general al Romaniei, a promis ca va declara un recurs in anulare in dosarul "Revolutiei de la Timisoara". Fapt care s-a si intamplat, iar aceasta cale exceptionala de atac a unei sentinte definitive a fost intr-adevar promovata in anul 2001. In general, motivele invocate de Joita Tanase in acest caz au fost de ordin procedural, dar si de fond. El a sustinut ca, pronuntate de instanta suprema, hotararile definitive prin care cei doi generali au fost condamnati pentru omor deosebit de grav si tentativa la omor deosebit de grav sunt netemeinice si nelegale.
"MERSUL JUSTITIEI". In motivarea acestei concluzii, procurorul general a sustinut ca, in cursul procesului, celor doi inculpati nu li s-a respectat dreptul la aparare. Un alt motiv considerat deosebit de important a fost acela ca expertizarea medico-legala psihiatrica a lui V.A. Stanculescu nu a fost efectuata in conditiile prevazute de lege. Adica investigarea legista nu a fost facuta in cadrul unei internari in cadrul unei unitati medicale specializate. Menita sa determine daca inculpatul avea discernamant in momentul comiterii faptei, aceasta expertiza este obligatorie in cadrul dosarelor referitoare la comiterea unor infractiuni soldate cu victime omenesti. In afara acestui prim aspect, Joita Tanase a mai afirmat ca respectivele acte de constatare medico-legala nu au fost examinate si avizate de Comisia de control care avea aceasta competenta.
Preluata de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecarea recursului in anulare a durat aproape doi ani, cu termene de judecata separate prin intervale de cate cel putin sase luni. Intr-un final, magistratii instantei supreme au decis rejudecarea intregului dosar. In acest moment, reluat de la capat, procesul este rejudecat tot de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
CIUDATENII?
"Redeschiderea dosarului Revolutiei este ciudata; este ciudat sa-ti aduci aminte dupa 15 ani ca exista morti, dar ca nu mai tii minte anumite detalii. Dupa 15 ani nu se va face lumina in acest dosar (…), dar ancheta este necesara pentru rudele celor morti" - Sergiu Nicolaescu, fost senator
SOLUTIA MILITARA
"Mi-am dat seama de situatia deosebita care avea loc in Bucuresti si in tara si ca urma sa fiu implicat. M-am gandit sa evit acest lucru cu o solutie militara. (…) M-am prezentat la SMC, unde medicul Niculescu mi-a aplicat un bandaj fixat la piciorul drept" - V.A. Stanculescu declaratie de martor
UN NOU DOSAR PRIVITOR LA REVOLUTIA DIN BUCURESTI
Facuta la solicitarea Asociatiei 21 Decembrie 1989, reluarea anchetelor privitoare la evenimentele care au avut loc la Bucuresti, in decembrie ’89, nu este chiar o premiera juridica. Intre anii 1996 si 2000, Sectia Parchetelor Militare a intocmit un dosar in care s-au efectuat cercetari in legatura cu uciderea a 86 de persoane in zona Televiziunii Romane, precum si cu evenimentele care s-au petrecut, tot atunci, la sediul Radiodifuziunii. Cercetarea acelor evenimente dramatice a fost reluata, fiind inclusa in noul dosar instrumentat de catre procurorii Sectiei Parchetelor Militare. Asa cum am spus, gen. (r) V.A. Stanculescu a fost deja pus sub acuzare, pentru comiterea infractiunilor de complicitate si instigare la omor si instigare vatamare corporala. Efectuata la aproape 16 ani de la Revolutie, acum cand V.A. Stanculescu a depasit binisor varsta de 70 de ani, actuala internare s-a facut in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice, exact pentru a preintampina eventuale obiectii ale judecatorilor.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-09-20 14:16:25 |
 Postata de 2good |
|
|
