| Liber la munca in Europa |
de Irina Cristea
Principala asteptare pe care o au romanii de la Uniunea Europeana, de a avea acces fara restrictii la locuri de munca bine platite in spatiul comunitar, s-ar putea materializa mai curand decat era de asteptat.
 La momentul cand va deveni stat mebru, Romania ar putea avea parte de norme europene mai blande pe piata muncii. Regulile europene privind perioada de tranzitie pe care trebuie sa o indure noii eurocetateni inainte de a putea munci in voie in Uniunea Europeana (UE) ar putea fi eliminate. Ipoteza a fost lansata de un fost comisar european si a fost primita cu entuziasm de Polonia, Ungaria si restul est-europenilor din blocul comunitar. Intre doi si sapte ani trebuie sa astepte muncitorii din statele care au aderat anul trecut la Uniunea Europeana inainte de a putea lucra nestingherit pe teritoriul oricarui alt stat membru. Denumite perioade de tranzitie si stipulate in negocierile de aderare, inclusiv ale Romaniei, aceste intervale au fost stabilite de Comisia Europeana, la dorinta tarilor membre. Acestea se temeau ca valul de extindere de acum un an va insemna un aflux de est-europeni bine pregatiti si cu pretentii financiare reduse, care le vor sufla de sub nas slujbele occidentalilor.
NOUL VAL. Exista acum voci care sustin ca perioadele de tranzitie si-au demonstrat inutilitatea si ca trebuie eliminate cat mai rapid. Cele mai recente declaratii in acest sens ii apartin fostului comisar european pentru Concurenta, Mario Monti. In raportul intitulat "Cui ii e frica de extinderea Uniunii" si prezentat parlamentarilor europeni, italianul cere renuntarea "cat mai curand posibil" la aceste aranjamente tranzitorii. "Afluxul de muncitori straini nu s-a produs, deci nu mai exista justificari pentru existenta acestor perioade de tranzitie", crede Mario Monti.
EXCEPTIILE. Restrictiile sunt aplicate in prezent de aproape toate statele care formau Uniunea inainte de aderarea celor 10. Exceptie fac doar Marea Britanie, Suedia si Irlanda. Nici una dintre aceste tari nu s-a confruntat cu "invazia" de care se temeau ceilalti 12 membri. Euromitul "instalatorului polonez", care i-a determinat, in mare masura, pe francezi sa respinga proiectul Constitutiei Europene, s-a dovedit o poveste de adormit copiii, in conditiile in care polonezii s-au indreptat disciplinati spre Marea Britanie, unde au fost mai mult decat bineveniti, in conditiile in care regatul se confrunta cu o lipsa acuta de forta de munca in anumite domenii.
Nu este obligatoriu ca statele care nu si-au inchis portile pentru unguri sau polonezi sa mentina aceeasi deschidere pentru Romania si Bulgaria. Important este ca, daca statele membre cad de acord asupra aplicarii unei tranzitii minime, Romania ar gasi, la momentul aderarii, o Uniune mai putin speriata de perspectiva "invaziei esticilor", iar timpul de asteptare pentru muncitorii romani ar putea fi unul minim.
Raportul lui Monti, care ocupa in prezent functia de presedinte al unui grup non-profit numit "European Citizen Action Service", subliniaza ca perioadele de tranzitie batjocoresc piata interna a Uniunii si ca sunt incompatibile cu cetatenia europeana. "Nu dorim o Uniune cu cetateni de ranguri diferite", a subliniat fostul comisar, lansand, practic, dezbaterea la nivelul Uniunii Europene.
DE BUN AUGUR. Necesitatea unor astfel de discutii e sustinuta si de un alt studiu care demonstreaza avantajele de care au beneficiat de pe urma esticilor statele care nu le-au impus bariere muncitorilor. Potrivit documentului publicat de presa britanica, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au beneficiat de personal imigrant care a ocupat locuri de munca vacante in domeniile sanatatii, agriculturii sau turismului.
Circa 175.000 de persoane din fostele tari comuniste au plecat la munca in Marea Britanie, stat cu una dintre cele mai mici rate ale somajului din Uniunea Europeana. In Irlanda au migrat 85.000 de angajati, iar in Suedia circa 22.000.
Raportul mai informeaza ca cea mai mare parte a imigrantilor aflati in cautarea unui loc de munca in vechile state membre UE provin din Polonia, iar cei mai putini din Slovenia si Cehia. Concluziile au la baza statisticile guvernelor nationale si informatiile rezultate din cercetarile academice.
AI NOSTRI
In prezent, milioane de romani muncesc, legal sau nu, in Uniunea Europeana. Nu exista o evidenta clara a prezentei lor in Europa, intrucat sunt imposibil de monitorizat cei care se afla ilegal in tarile unde lucreaza. Potrivit estimarilor recente, doar in Grecia se afla circa 800.000 de romani, in timp ce in Italia si in Spania se afla cate un milion de conationali.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-09-09 10:16:05 |
 Postata de 2good |
|
|
