| 'Astazi e ziua ta...' – Ilinca Tomoroveanu |
de Loreta Popa
Admirata, iubita, o femeie care nu poate decat sa impresioneze prin forta si caldura pe care le emana, Ilinca Tomoroveanu se simte atasata de flori, de muzica, de literatura si de animale. Ieri, actrita a implinit 64 de ani.
 "Cred ca acesta a fost destinul meu"
"Privesc anul care vine cu incredere, cu speranta. Intotdeauna am sarbatorit in modul cel mai discret aceasta zi. Mi-e greu sa raspund care este cea mai mare satisfactie pe care mi-a adus-o anul care a trecut, pentru ca a fost un an greu. A fost o stagiune grea. Totusi, cred ca satisfactie poate fi faptul ca am reusit sa fac un pic de pace in Teatrul National. A inceput sa fie mai multa pace si intelegere acolo. Cand eram tanara as fi vrut sa fac altceva, dar cand m-am apucat de aceasta meserie mi-a placut si cred ca acesta a fost destinul meu. Nu mi-am facut niciodata planuri, pur si simplu s-a intamplat. Am primit multe sfaturi bune, foarte multe sfaturi bune, in primul rand de la profesorii mei, si i-as cita aici pe Ion Cojar si pe Sorana Coroama, iar apoi pe toti marii mei colegi cu care am avut onoarea sa joc la Teatrul National. Mie imi place sa traiesc clipa, nu mi-as dori sa retraiesc o perioada a vietii mele. N-as putea face multe lucruri. N-as putea sa nu cred, n-as putea sa pacalesc, n-as putea face multe. Ma infurie minciuna, ma infurie lipsa de caracter, ma infurie lipsa celor sapte ani de acasa. Atunci cand vine vorba de ceva care ma face sa zambesc, pot spune ca in primul rand zambesc la bucuria familiei mele si apoi la bucuria celor din jurul meu. Nu pot sa spun care a fost cel mai frumos cadou de ziua mea. Chiar nu stiu, pentru ca am primit multe cadouri frumoase, dar cel mai mult ma bucura florile pe care le primesc si am avut intotdeauna norocul sa primesc multe flori. Ziua in care am implinit 18 ani mi-a ramas la suflet. Eram la Rasinari, traia bunica mea si ea a fost cea care a organizat o mica petrecere cand implineam 18 ani, iar celelalte invitate aveau peste 70 de ani. Niste doamne fermecatoare de aici, din Rasinari, de fapt prietenele ei, pentru ca ziua mea fiind vara, de obicei veneam aici in vacanta. Iubesc foarte mult animalele. Ma doare pentru ca nu au nici o posibilitate sa se apere. Privesc la aceste inundatii de la noi, totul este atat de trist, de nedrept, dar, daca este dat de la Dumnezeu, probabil ca asa trebuie sa fie. Mi-e greu sa ma definesc ca persoana. Sa ma defineasca altii. Imi doresc in mod special sanatate si putere pentru mine si ai mei, dar si pentru toti cei din jurul meu."
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-08-22 12:05:11 |
 Postata de 2good |
|
|
