| Partidul Democrat il refuza pe Tariceanu |
de Monica Iordache
Chiar de la inceputul mandatului, premierul Calin Popescu Tariceanu a fost permanenta tinta mobila a presedintelui Traian Basescu. Seful Executivului a parat mereu loviturile cu replici impaciuitoare.
 Primul semn de fragilitate a situatiei premierului Tariceanu a aparut chiar de la inceputul lunii ianuarie, cand presedintele proaspat instalat s-a declarat un adept al alegerilor anticipate.
6 ianuarie 2005. Presedintele Basescu declara intr-un interviu ca este un adept al alegerilor anticipate imediate, dar ele ar trebui organizate intr-o situatie de criza.
20 ianuarie 2005. Increzator, premierul Tariceanu afirma, intr-o emisiune televizata, ca nu trebuie asteptate "contre" intre el si presedinte. "Nu sunt in competitie cu presedintele Traian Basescu. El nu are nici o influenta in deciziile Executivului", a afirmat Tariceanu, adaugand ca este pus de acesta "in garda" cu ceea ce primeste seful statului de la serviciile secrete. 7 martie 2005. Basescu afirma intr-o emisiune la postul public de televiziune ca Alianta PNL-PD are oricand in Theodor Stolojan "un excelent portdrapel", element pe care el il are in vedere atunci cand vorbeste despre declansarea alegerilor anticipate. Mai mult, a anuntat ca "luna de miere" dintre el si Guvern a trecut si ca are "insatisfactii" in legatura cu activitatea Executivului.
8 martie 2005. Tariceanu raspunde, spunand ca termenele-limita pentru indeplinirea angajamentelor nu au trecut.
13 aprilie 2005. Cum speculatiile privind schimbarea premierului sunt alimentate inclusiv de declaratiile critice ale presedintelui, Basescu neaga zvonurile, spunand ca vin din "cotloanele propagandistice".
26 aprilie 2005. Presa internationala consemneaza insa zvonurile privind inlocuirea lui Tariceanu. "Schimbarea pilotului?", se intreaba Financial Times, care afirma ca la Bucuresti "circula zvonuri conform carora Calin Tariceanu, premierul sobru, a fost o dezamagire pentru fostul capitan dur si va fi inlocuit repede dupa ce se va usca cerneala pe Tratatul de aderare la Uniunea Europeana".
8 mai 2005. Tariceanu revine impaciuitor, spunand ca, spre deosebire de trecut, intre Cotroceni si Guvern nu e competitie. "Facem o colaborare care se materializeaza prin intalniri regulate in care ne schimbam opinii, ne sustinem reciproc demersurile", a spus Tariceanu.
18 mai 2005. Cum inundatiile coplesesc Banatul, iar premierul pare ca nu poate face fata situatiei, presedintele Basescu se arata si el "nefericit" din cauza ineficientei in rezolvarea problemei inundatiilor. Intrebat daca acesta este un fel de a reprosa in mod indirect pasivitatea Guvernului, Traian Basescu a raspuns: "Da, de ce nu?".
30 mai 2005. Dupa ce premierul Tariceanu si o serie de lideri PNL au declarat ca retinerea lui Dinu Patriciu la Parchetul General a fost un eveniment "surprinzator si nedorit", presedintele Traian Basescu i-a acuzat pe cei care se ridica impotriva institutiilor care lupta impotriva coruptiei. Printre acuzati: "Partidele, mass-media, comunitatea de afaceri".
14 iunie 2005. O alta disputa izbucneste, de aceasta data pe tema comunitatii de informatii. Cum problema este cui ii va fi subordonata, Presedintiei sau Guvernului, Basescu spune ca va fi subordonata institutiei care va reusi sa ii asigure "neutralitatea politica", lasand sa se inteleaga ca este vorba de Presedintie.
20 iunie 2005.Tariceanu anunta ca Guvernul si-a nominalizat reprezentantii in CA ale SRR si SRTV, dar Presedintia refuza sa faca acelasi lucru, pe motiv ca aceste institutii sunt puternic influentate de factorul politic.
7 iulie 2005. Dupa ce premierul Tariceanu accepta ideea alegerilor anticipate si a propriei demisii, in urma respingerii de catre Curtea Constitutionala a unor articole din legile de reforma a Justitiei, Basescu il lasa in ofsaid pe premier si cheama grupurile parlamentare si Curtea Constitutionala la mediere. Se anunta insa "sentimental solidar cu premierul". In urma negocierilor de la Cotroceni, premierul isi reconsidera demisia, dar apoi o anunta ca irevocabila.
19 iulie 2005. Dupa ce premierul anunta ca revine asupra deciziei de a demisiona, comunicatul Presedintiei spune ca s-a ratat un moment bun pentru alegeri anticipate. "Solidaritatea sentimentala" se transforma acum in "relatie institutionala", anuntand un inghet intre cele doua Palate.
28 iulie 2005. Basescu se arata dispus, la o intalnire neoficiala cu reprezentantii presei straine, sa fie salvatorul Aliantei PNL-PD daca va inregistra vreun derapaj, semn ca liderii celor doua partide au cam scapat situatia din maini. Premierul raspunde politicos: "Multumesc, nu e nevoie, nu suntem in criza".
1 august 2005. Prin purtatorul sau de cuvant, seful statului spune ca exista pericolul ca oameni din Guvern sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice. Cum raspunsul lui Tariceanu a fost cum ca SRI nu confirma avertismentul lui Basescu, seful statului a iesit cu un atac violent la adresa premierului, acuzandu-l practic ca a mintit cand a spus acest lucru.
ATACURI COLATERALE
Pe langa aceste atacuri directe, Tariceanu a mai avut de suportat si asaltul unor apropiati ai lui Basescu. La mijlocul lunii iulie, consilierul prezidential Theodor Stolojan s-a aratat dispus sa se implice in reabilitarea partidului si a declarat ca este de acord cu separarea functiei de presedinte al partidului de cea de premier. Cu alte cuvinte, Tariceanu ar trebui sa renunte la una din functii, preferabil la cea de premier, dupa cum s-a speculat in partid. La 26 iulie 2005, Mona Musca si-a anuntat public demisia din Guvern si din conducerea PNL, nemultumita de "balbaiala cu demisia" a premierului Tariceanu. Fostul ministru al Culturii si vicepresedinte PNL este si el perceput ca un apropiat al lui Basescu. La 1 august, un alt atac vine din partea liderului PD, Emil Boc. Acesta il "avertizeaza" pe Tariceanu ca PD nu este "o anexa a prim-ministrului", iar discutia despre anticipate este relansata.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-08-11 10:58:01 |
 Postata de 2good |
|
|
