| Portul-fantoma |
de Diana Rucinschi, Iulia Barbu
La cativa pasi de Capitala, in comuna "1 Decembrie" trebuia sa fie portul Bucurestiului. Dupa Revolutie, lucrarea a fost abandonata.
 In prezent, portul "1 Decembrie" este regatul broastelor, iar pe digurile canalului pasc linistite oitele. Putini bucuresteni isi mai amintesc de constructia din comuna "1 Decembrie". Si mai putini sunt cei care realizeaza ca, daca ar fi fost terminat, Bucurestiul ar fi avut port. Si ca, probabil, capatul de sud al Capitalei ar fi fost mai dezvoltat decat este acum nordul sau vestul, pentru ca transportul pe apa este cel mai ieftin. Considerat de unii drept cea mai nebuneasca dintre ideile megalomane ale lui Ceasescu, iar de altii drept un proiect viabil, constructia este acum moarta. JAF CA-N CODRU. In 1989, portul era finalizat in proportie de 70%-90%. Unii spun ca mai putin, altii spun ca era chiar terminat. Acum nu mai conteaza. Oricum nu poate functiona fara sa fie terminat si restul canalului. Constructia a incremenit in stadiul in care a fost parasita in 1989. Incepand de prin 1992, a inceput un alt gen de "lucrari": jaful. Stalpii de care urmau sa fie ancorate vasele, prea grosi probabil pentru a fi taiati, au ramas. Cele doua macarale care urmau sa fie folosite la mutarea marfurilor si care fusesera deja montate in 1989 au fost dezmembrate si vandute la fier vechi.
Peisajul este de-a dreptul dezolant. Portul mort isi asteapta parca vasele fantoma. Lacul este colmatat, plin de tot soiul de mizerii. Apa statuta, verzuie, plina de lisita, pute a starv. Este regatul broastelor.
1987. Acum peste 15 ani, locul vuia de agitatie. Erau mii de oameni veniti din toate zonele tarii. Fiecarui judet ii fusese repartizat un kilometru de canal. "Se lucra la foc continuu. Eu venisem cu Antrepriza de constructii nr. 4. Dar toate intreprinderile mari de constructii erau acolo", isi aminteste inginerul. "Aveam pana si uzina proprie pentru ca sa nu ramanem vreodata in pana de energie. In fiecare zi, in port veneau pe calea ferata uzinala sute si sute de metri cubi de betoane, de prefabricate", povesteste Dobrescu. Oricum, potrivit afirmatiilor constructorilor si proiectantilor, nici in aceste conditii nu s-ar fi putut respecta termenul final: 1990. Cel mai probabil ar mai fi durat vreo doi ani.
Fiind foarte aproape de Bucuresti, aproape ca nu trecea zi fara sa treaca pe acolo un oficial. Uneori era chiar tovarasul. De cele mai multe ori venea vicepremierul Dinca. Inginerul Dobrescu a avut chiar niste "meciuri" cu acesta din cauza pretentiilor absurde. Nu vrea insa sa ni le spuna "ca sa nu dea nastere la comentarii".
PRIZONIERA MALULUI. Pe langa rolul de stavila impotriva inundatiilor, proiectul trebuia sa "dea" si energie. De-a lungul canalului sunt cinci noduri hidrotehnice, fiecare format dintr-o ecluza, iar in spatele ecluzei se afla o minihidrocentrala. Doar cel de la Mihailesti este functional. Nodul hidrotehnic 4, situat la cativa kilometri de comuna "1 Decembrie", este finalizat in proportie de 70%. Constructia arata de parca ar fi "supravietuit" unui razboi. Dalele de beton sunt sparte. In malul de pe fundul lacului a ramas intepenita una dintre macarale. Se pare ca nimeni nu a avut nevoie de ea, nici macar hotii nu s-au incumetat sa o dezmembreze, asa ca Argesul a pastrat-o. Cu atat sa se aleaga si el macar, daca a fost atat de amputat de lacul de la Mihailesti. Pentru ca in acel punct, Argesul arata ca un firicel anemic de apa. Ideea ca pe acel suvoi ar putea naviga ceva, fie si numai o barca cu vasle, daramite barje, pare de-a dreptul hilara. "Este asa datorita lacului de la Mihailesti", explica inginerul Gigi Dobrescu. "Daca nu ar fi fost lacul ar fi fost prapad. Ce este acum prin Vrancea ar fi si aici."
Relansarea proiectului
Viceprimarul capitalei, Razvan Murgeanu, a declarat ca primaria Capitalei este interesata de reluarea lucrarilor. "Este benefic pentru dezvoltarea sudului. Au mai fost discutii pe aceasta tema cu investitori interesati. Iar municipalitatea este interesata de relansarea Canalului Bucuresti – Dunare", considera viceprimarul. Inginer de profesie, Murgeanu cunoaste foarte bine proiectul. Mai mult chiar, a lucrat la constructia lui. Zona de sud a Capitalei este in prezent mult mai slab dezvoltata decat nordul sau vestul. Si asta se vede cel mai bine in pretul terenurilor care sunt de circa sase ori mai ieftine aici. Bragadiru, Mihailesti, 1 Decembrie si alte cateva zeci de localitati din zona vor beneficia, printre primele, de noile oportunitati de afaceri deschise o data cu finalizarea canalului.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-07-22 11:49:04 |
 Postata de 2good |
|
|
