| Motivul anticipatelor |
de Gabriela Antoniu, Carmen Vintila
Declansarea procedurii privind organizarea de alegeri anticipate are loc ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionale numeroase prevederi din legile privind reforma in justitie, adoptate la pachet cu legile proprietatii prin asumarea raspunderii Guvernului in Parlament.
 Curtea Constitutionala a admis miercuri ca neconstitutionale numeroase prevederi din pachetul de legi privind reforma Justitiei promovat prin asumarea raspunderii Guvernului in Parlament, in urma sesizarilor facute de Inalta Curte de Casatie si Justitie, PRM si PSD. In schimb, Curtea a respins criticile de neconstitutionalitate privitoare la procedura de adoptare a acestui proiect de act normativ, constatand ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor Constitutiei. De asemenea, examinand criticile referitoare la dispozitiile din lege care au in vedere domeniul proprietatii, judecatorii Curtii au constatat ca acestea nu sunt intemeiate si, ca atare, textele sunt constitutionale. Ca urmare, Legea privind reforma in domeniile proprietatii si Justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata de Camera Deputatilor si de Senat la 22 iunie, nu poate fi promulgata de presedintele Romaniei, urmand sa fie trimisa Parlamentului spre reexaminare, in sedinta comuna a celor doua Camere. Potrivit articolului 147 (2) din Constitutie, in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
PROCEDURA. Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie. Legea mai prevede ca dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. Daca in cele 45 de zile prevederile declarate neconstitutionale nu sunt indreptate de catre Parlament, legea va putea fi promulgata fara textele respective, dupa cum ne-a declarat profesorul doctor Ioan Muraru. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat miercuri seara ca presedintele tarii poate cere convocarea in regim de urgenta a Parlamentului, pentru a reexamina pachetul legislativ, convocarea urmand a fi realizata de presedintii celor doua Camere.
PREMIER. De aceeasi parere a fost si premierul Calin Popescu Tariceanu miercuri seara, la intoarcerea din vizita efectuata in Grecia. El a precizat ca Legislativul va trebui sa rezolve cat mai rapid problemele semnalate de Curtea Constitutionala, in conditiile in care amanarea prevederilor cuprinse in pachetul legislativ ar impiedica autoritatile de la Bucuresti sa isi respecte angajamentele de reformare a Justitiei. In privinta exceptiilor acceptate de Curte, premierul a apreciat drept regretabil faptul ca articolele respinse nu se refera la fondul legilor, ci sunt legate, mai curand, de privilegiile de care beneficiaza persoanele din sistemul judiciar, ca o dovada ca interesele individuale primeaza in fata interesului general.
Primele reactii pe scena politica
PNL-PD. Liderul PD, Emil Boc, considera ca decizia Curtii Constitutionale reprezinta o "lovitura" data reformei sistemului judiciar si constituie o "invitatie" pentru UE de a aplica clauza de salvgardare in domeniul Justitiei. "Decizia Curtii poate fi caracterizata ca fiind lipsita de responsabilitate profesionala. Ieri, institutia a capatat un puternic caracter politic si ca atare trebuie sa-si asume si consecintele", a precizat la randul sau purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu. El a spus ca decizia era oarecum asteptata, "tinand cont de componenta Curtii Constitutionale, institutie formata din fosti parlamentari PSD, apropiati si rude ale unor politicieni ai PSD".
PC. Partidul Conservator (PC) va sustine convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru rediscutarea acelor articole din legea privind reforma in Justitie declarate neconstitutionale, a declarat ieri, pentru Rompres, purtatorul de cuvant al PC, Bogdan Ciuca. El a mai precizat ca PC "nu poate comenta decizia in sine luata de Curtea Constitutionala, dar efectele acestei hotarari ar putea duce la o intarziere a integrarii Romaniei".
UDMR. Vicepresedintele UDMR Laszlo Borbely a declarat ieri ca decizia Curtii Constitutionale nu afecteaza esenta reformei in justitie. El a precizat ca UDMR a propus convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara saptamana viitoare. "E decizia Curtii Constitutionale si trebuie sa o acceptam", a spus el.
PSD. Presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, considera decizia Curtii Constitutionale "una logica, normala intr-o democratie care se respecta: prevederile neconstitutionale sunt respinse. Nu s-a intamplat nimic extraordinar, dimpotriva a fost un gest de normalitate.(...) PSD nu a fost implicat sub nici o forma in aceasta decizie".
PRM. Vicepresedintele PRM Lucian Bolcas considera ca decizia Curtii Constitutionale reprezinta o stare de normalitate. El considera ca modificarile aduse legilor Justitiei au fost prezentate in mod eronat ca reprezentand un element al integrarii si spera ca plenul celor doua Camere sa se pronunte in favoarea dezbaterii intregului proiect de lege.
Texte din lege, respinse
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale urmatoarele prevederi din pachetul de legi privind reforma in Justitie:
In perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfasura activitatea de judecator sau procuror. La incetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin in functia de judecator sau procuror detinuta anterior alegerii.
Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza de drept la data publicarii hotararii Senatului in Monitorul Oficial.
In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membrii in functie ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt obligati sa opteze intre functia de conducere la instantele judecatoresti sau parchete si calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
In cazul in care judecatorii si procurorii prevazuti la alin. (1) nu isi exercita dreptul de optiune in termenul stabilit sau nu mai functioneaza la o instanta sau parchet de acelasi grad cu instanta sau parchetul unde erau numiti la momentul alegerii isi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) si (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, alta decat cea de judecator sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti in functie dupa implinirea varstei de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la Curtile de Apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe langa acestea.
Durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) este de 3 ani de la data investirii.
Mandatele judecatorilor si procurorilor care ocupa alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) inceteaza daca la data intrarii in vigoare a prezentei legi durata acestora a depasit 3 ani de la investire.
CONVOCARE
Birourile Permanente ale celor doua Camere au decis ieri ca membrii comisiilor juridice ale Senatului si Camerei Deputatilor vor lucra in primele doua zile ale saptamanii viitoare pentru a face un raport asupra deciziei Curtii Constitutionale privind legile Justitiei si proprietatii, acesta urmand sa fie supus miercuri dezbaterii plenului reunit al Parlamentului. Presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a apreciat ca hotararea pe care a luat-o impreuna cu presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, de a convoca sedinta Birourilor Permanente atat de rapid dupa anuntarea deciziei Curtii i-a luat prin surprindere pe unii dintre reprezentantii Aliantei PNL-PD.
AMANAREA ADERARII
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat ca decizia Curtii ar putea crea probleme la raportul de tara al Comisiei Europene din toamna, ceea ce ar duce inclusiv la amanarea aderarii la UE. Ea a spus ca la nivelul CE se astepta ca pana in toamna sa aiba loc concursurile in magistratura, ceea ce ar fi fost un semnal bun privind reforma in Justitie. Totodata, ea a spus ca va reflecta si va anunta public decizia pe care o va lua, ca urmare a deciziei Curtii Costitutionale.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-07-08 12:33:04 |
 Postata de 2good |
|
|
