| Dezbatere - Leul greu de la Capsa |
de Vali Blanaru
Daca nu se facea anul acesta, nu l-am mai fi vazut niciodata. Leul greu, prezent deja in buzunarele romanilor, a fost tema principala a dezbaterii organizate de Jurnalul National, moderata de Dan Constantin la Casa Capsa.
 Bancheri, oameni de afaceri, specialisti in tranzactii bursiere, reprezentanti ai domeniului asigurarilor, specialisti in consultanta si analisti economici au raspuns invitatiei lansate de Jurnalul National de a dezbate implicatiile pe care leul nou si tare le va avea in viata romanilor. Pretextul intalnirii: dezbaterea editiei de colectie de luni, 4 iulie, "Leul greu si banii romanilor", realizata pe baza unui sondaj comandat de Jurnalul National institutului de sondaj CURS. Concurenta: receptia data de ambasadorul SUA, care a sarbatorit ziua Statelor Unite, cu o zi intarziere din cauza ploilor torentiale din Bucuresti. Dezbaterea: argumente pro si contra oportunitatii leului nou. 2005, TERMENUL- LIMITA. Daca denominarea nu se facea anul acesta, nu se mai facea niciodata, a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Bancile comerciale au fost primele care au simtit nevoia denominarii, inca de acum cinci-sase ani. Potrivit lui Vasilescu, introducerea denominarii a fost intarziata de luarea unei decizii politice. "Istoria leului greu este extrem de complicata, 95% s-a crezut ca va fi o mare lovitura electorala. Dupa aia a venit cineva mai lucid si a zis: dar daca este prost? Uite asa a fost: hais-cea. A fost asa o bulibaseala cand s-a nascut ideea asta, au fost atat de multe moase, atat de multe pareri", a spus Bogdan Baltazar, presedintele societatii de consultanta BB&P, intarind afirmatiile lui Vasilescu.
Costurile denominarii au fost suportate de fiecare sector economic. "Problema emisiunii monetare era a bancii centrale. Celelalte sarcini reveneau bancilor comerciale, asigurarilor si asa mai departe, fiecare cu propriile costuri", a explicat Vasilescu.
RECUPERARI. Insa participantii la dezbatere l-au contrazis pe reprezentantul BNR, afirmand ca toate costurile sunt suportate de poporul roman. Explicatia a fost oferita de analistul economic Ilie Serbanescu, care a spus ca "bancile si agentii economici o sa-si recupereze de la populatie banii pe care i-au cheltuit cu denominarea, nu o sa dea din profitul lor". Oricum, legea obliga BNR sa tina secret costul cu tiparirea bancnotelor si batutul monedelor.
OAMENII DE AFACERI. Leul greu nu este vazut cu ochi buni de afaceristii din Romania. Maria Grapini, presedintele FEPAIUS, a atras atentia ca nu numai BNR a suportat costurile denominarii. "Intreprinzatorii au trebuit sa schimbe de la lista de preturi si casele de marcat pana la soft-ul din calculator. Am fost prin magazinele din Bucuresti, si foarte multi nu pot sa-mi vanda daca vreau sa platesc cu cardul. Deci imi aduc si mie, cumparatorul, un prejudiciu", a declarat ea. Si cum atat bancile, cat si afaceristii vor incerca sa-si recupereze investitiile in denominare, cetateanul de rand va avea si el de suferit. "Insa daca cresc pretul si nu mai cumparati costumul de la mine, eu fie inchid afacerea, fie aleg sa raman in pierdere si ieftinesc produsul", a subliniat Grapini riscurile pe care le au de infruntat textilistii.
2005 este un an catastrofal, cel putin pentru industria textila, pe capul omului de afaceri autohton picand, rand pe rand, liberalizarea pietei de capital, socul aprecierii leului, majorarea tarifelor la electricitate, gaze, carburanti. "Era oare atat de necesar ca denominarea sa se faca in acest an? Parerea mea este ca nu s-a facut bine! Nu simplificam, nu castiga nimeni, iar cetateanul va pierde pentru ca au inceput sa se rotunjeasca preturile", a concluzionat ea.
BANCILE COMERCIALE. Pregatirile pentru leul greu au costat BRD aproape un milion de euro, fara a socoti efortul celor 100 de oameni care au muncit, incepand din august anul trecut, la acest proiect, a spus Petre Bunescu, directorul general adjunct al bancii. Insa denominarea a fost necesara, BRD-ul considerand-o "o chestiune de bun-simt monetar".
Intrebat daca bancomatul i-a dat, pe bune, bani noi presedintelui Basescu, Bunescu a declarat ca sistemul informatic chiar a functionat. "Putea fi un risc. Ca presedintele sa introduca cardul si sa nu iasa nimic. S-au facut foarte multe teste si nu a fost o chestiune de scamatorie ca sa mearga numai acel bancomat! Intr-o ora si 20 de minute, toate cele 125 de bancomate functionau. De asemenea, toate cele 900 de POS-uri din magazine functionau", a afirmat el.
CALCULE. Mihai Bogza, presedintele Bancpost, a trait denominarea pe ambele "bari-cade". A fost in "tabara" Bancii Nationale a Romaniei (BNR), ca viceguvernator, cand a participat la stabilirea regulilor. A devenit apoi presedinte al Bancpost, pozitie din care a trebuit sa respecte reglementarile BNR. "Din punct de vedere al bancilor, costurile au fost mai substantiale decat le-am privit din vremea cand eram in BNR", recunoaste bancherul. Cele mai importante costuri ale bancilor au fost cele informatice, ne-a spus bancherul. La acestea se mai adauga si cele doua zile in care bancile nu au facut afaceri. Exista insa si beneficii-surpriza ale denominarii. Bancherul a povestit cum, in prima zi de circulatie a leului nou, nota de plata pentru o masa de patru persoane la restaurant a fost de 13 lei noi. El este convins ca ne vom mai intalni cu astfel de situatii pana cand lumea se va obisnui cu leul nou.
COSTURI LA BURSA. Taierea a patru zerouri din coada leului este avantajoasa si pentru sectorul bursier, unde lucrurile se simplifica intr-o mare masura, chiar daca aceasta inseamna costuri. "Este un proces dificil, costa o gramada de bani, dar se vor amortiza in timp. Faptul ca la un moment dat vom schimba pe euro, diferenta nu va fi atat de mare si poate o parte din socul de atunci a fost preluat acum", a declarat Andrei Siminel, presedintele Bursei Electronice Rasdaq.
ASIGURARI SI IT. Costurile denominarii trebuie suportate si de societatile de asigurari, insa acestea se amortizeaza in timp, iar procesul denominarii ne ajuta sa facem pasul mai usor catre Uniunea Europeana si catre moneda unica, a afirmat Mariana Diaconescu, director in cadrul Asirom. "Daca privim pe termen scurt, cu totii inregistram costuri. Registrele de casa sunt mentinute in leul greu, dar componenta casieriilor este in doua tipuri de monede. Dar pe termen mediu si lung vom acoperi aceste costuri din mentinerea unor evidente contabile mult mai simple", a explicat Mariana Diaconescu. "Denominarea monedei nationale a fost mult mai usoara decat verificarile ulterioare, care au depasit de patru ori efortul trecerii la leul greu, a schimbarii soft-urilor", a spus Theodor Stanescu, Banking Senior Project Manager al Siveco.
CONSULTARE "De ce a fost 1 iulie 2005 data startului pentru leul greu si nu 2004 sau 2006? De asemenea, circulatia in paralel a banilor vechi cu noile bancnote pana la 1 ianuarie 2007 ar trebui bine argumentata de banca centrala. Cei din business cred ca nu au fost consultati" - Mihai Craiu, directorul general al companiei Intact, editorul Jurnalului National
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-07-07 10:44:19 |
 Postata de 2good |
|
|
