| 'Astazi e ziua ta...' – Bogdan Ghiu |
Poet, traducator, jurnalist, analist media, publicist, Bogdan Ghiu se declara un pasionat care nu poate avea decat doua feluri de reactii in fata unei idei: se infurie sau se entuziasmeaza. Astazi implineste 47 de ani.
 "Sunt nesabuit si pasionat"
Poet, traducator, jurnalist, analist media, publicist, Bogdan Ghiu se declara un pasionat care nu poate avea decat doua feluri de reactii in fata unei idei: se infurie sau se entuziasmeaza. Astazi implineste 47 de ani. "Am simtit foarte acut varstele pana la 26 de ani. Atunci, fiecare an insemna ceva, fiecare luna insemna ceva. Dupa aia a venit revolutia, aveam 32 de ani si da-i viteza sa recuperez!
Multe slujbe, multe burse, multe plecari, n-am mai simtit anii. De multa vreme, ziua mea e ca o zi de vacanta, nu prea ies din casa, ascult muzica si astept prieteni. Nu stiu cand trec zilele. Daca as putea sa am mai multe, nu e deloc infatuare, dar, daca as putea sa traiesc mai multe vieti in acelasi timp, adica sa-mi complic existenta, nu sa o simplific, ar fi minunat. As vrea sa reusesc prin disciplina sa le fac pe toate, ca am multe de facut si imi propun sa fac multe, dar avansez asa pe rand... Stiti cum este numarul acela specific de circ chinezesc, cu farfuriile invartite in bete... asa trec eu de la una la alta, ca sa nu cada farfuriile.
Daca as avea o ordine mai mare a timpului, daca as reusi sa avansez cu mai multe lucruri care asteapta si care imi si plac, stiu ca mi-ar iesi ceva. Merg destul de orbeste, am planuri foarte multe, dar niciodata nu mi le-am pus pe varste, si din acest punct de vedere, cel putin in istoria romanului si in istoria culturii romane, avem un exemplu care nu imi iese din memorie, un autor pe care eu il iubesc foarte mult, Camil Petrescu, care si-a spus clar si a si respectat ce a zis: pana la 25 de ani scriu poeziile, intre 25 si 35 de ani, teatru, dupa aia, romane si apoi filosofie. Ei bine, asa a facut. Eu nu voi fi niciodata asa. Dar ma uit in urma, ca totusi s-au strans diverse incercari, nu pot sa zic o opera, dar o activitate. Am multe tablouri pe pereti, ca sa spun asa, dar nu sunt inramate, bine puse in valoare. Asta imi propun: sa fac cumva, sa ma adun si sa devin mai cugetat cu mine.
Incep sa ma gandesc ca au fost probabil niste ani, nu pierduti, dar nu dramuiti cum trebuie, in care m-am comportat destul de boiereste, destul de boem, facand tot felul de chestii... Incep sa nu mai accept sa fac orice, orice fel de oferta. Mi-e greu, fiindca sunt un om care refuza greu, ma pasionez din diverse proiecte. Sunt nesabuit si pasionat. Eu ma trezesc asa... numai cand ma infurie sau ma entuziasmeaza ceva. N-am reactii medii, nu pot fi constant, ma infurii sau ma entuziasmez. Dupa persoane, opere, fapte, declaratii, orice."
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-07-05 17:41:13 |
 Postata de 2good |
|
|
