| Jurnal de caravana - Horinca si nervi |
de Doru Cobuz
Caravana Jurnalul – Antena 1 – Zapp se misca din nou. De la Bicaz la Viseu de Sus. Un drum deschis de Florin, de’acum zis Deveselu, Victor, Dana si, cu umilinta, eu.
 Ne-am oprit la Vatra Dornei pentru a manca o ciorba radauteana, de piept de pui cu usturoi, si sa ne golim cardurile. Victor a uitat sa-si ia de acasa pantaloni de schimb si si-a cumparat o pereche din oraselul de munte, dupa ce Dana a observat cat de multe magazine de toale sunt aici. In fata motelului unde aveam sa dormim trei nopti si eu sa-mi spal hainele groase prin amabilitatea oamenilor de aici – cu aceasta ocazie tin sa le multumesc pentru ajutor – ne astepta Cati, doamna noastra de la Vanzari. Zambitoare. Probabil soarele de afara o binedispunea, ca mie, dupa atata drum, imi venea sa sar in pat si sa nu mai stiu de nimic. Asa am si facut pana la urma, dar nu inainte de a bea o cafea cu cola. INTALNIRE. Cand ne-au ajuns din urma colegii, noi ne infruptam deja din antreurile traditionale de Maramures cu care ne-au servit gazdele noastre de la "Gabriela". Cel mai mult ne-am lasat impresionati insa de horinca maramureseana. Nea Cristi, soferul de la Axi Tours care ne duce cu microbuzul prin toata tara, era nervos din cauza unei fete din echipa care s-a plans ca, din cauza gropilor din drum, i se face rau. Am baut o horinca si cu nea Cristi, care a inceput sa mi se adreseze cu "fiule"...
Mare figura soferul nostru cu pasiune pentru Freud si specialist in stabilit bioritmul. Poate ca ar fi interesant sa publice macar o parte din jurnalul caravanei pe care il tine. Partea aceea care sa nu imi supere colegii. Nea Cristi ne studiaza pe toti si isi noteaza intr-un caietel ce mai vede el pe traseul "Jurnalul – Antena 1 – Zapp".
SMS FINAL. M-am indepartat, in cele din urma, cu greu de sala de mese pentru a scrie un text pe care il aveam restanta din etapa de la Victoria si apoi am cazut greu in pat.
M-am trezit abia la 8:00 in prima zi de teren din aceasta etapa, speriat ca trebuie sa transmit repede. Mi-am amintit ca aveam si misiunea de a scrie un jurnal de calatorie. Timpul nu imi ajungea de nici un fel si m-am urcat fara nici o speranta in masina care ne ducea la gara de unde aveam sa plecam in calatoria cu mocanita. Nu puteam rata o astfel de sansa, dar nici jurnalul nu-l puteam lasa nescris. Am sunat-o pe Ioana la Bucuresti sa i-l dictez prin telefon, dar colega mea de sectie dormea si mi-a raspuns prin vis. Stiam ca in putin timp voi ramane fara semnal, iar din Muntii Maramuresului ma voi intoarce abia la o ora la care ziarul va fi transmis deja in tipografie. Cand m-am urcat in mocanita, ideea mi-a dat-o Dana C... Sa-l scriu prin SMS-uri. Mai repede! La doua maini. Si asa am facut. "Ioana, pune-le tu, te rog, in ordine. Esti speranta mea." Nu mai am semnal. Gata si jurnalul.
NU RATATI!
In ziarul de maine continua seria reportajelor din etapa Salva- Viseu:
Povestea lui nea Grigore Hotica, un batran care face biserici din lemn
INTRATI IN CONTACT CU ECHIPA!
Jurnalul National va asteapta sa contactati echipa noastra. Pentru orice sugestii va punem la dispozitie numarul de telefon 224.39.94, faxul 318.20.35 si adresa de e-mail caravana@jurnalul.ro.
sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-07-04 11:03:31 |
 Postata de 2good |
|
|
