| Proiect - Unificarea serviciilor secrete e poveste veche |
de Gabriela Antoniu
Comunitatea de informatii, al carei proiect de infiintare va fi gata in doua saptamani, nu este o idee noua. Un prim proiect de lege pe aceasta tema a fost depus la Parlament in 1997.
 Necesitatea infiintarii comunitatii de informatii a fost subliniata de presedintele Traian Basescu dupa finalizarea crizei jurnalistilor romani rapiti in Irak.
Presedintele Traian Basescu a anuntat ca obiectiv "prioritar" infiintarea comunitatii nationale de informatii cu prilejul primei vizite pe care a facut-o SRI, in decembrie 2004, la scurt timp dupa preluarea mandatului de sef al statului. Basescu a reluat tema infiintarii comunitatii de informatii si anul acesta la aniversarea SRI, pentru ca dupa eliberarea ziaristilor romani rapiti in Irak sa sublinieze necesitatea infiintarii acestui organism. Astfel, mentionand principalele servicii de informatii ale Romaniei (SRI, SIE, DIA si Directia de Informatii a MAI), Basescu a subliniat ca "se simte nevoia crearii unei Comunitati de informatii", cheia functionarii acesteia fiind directionarea serviciilor secrete in culegerea de informatii, astfel incat acestea sa nu ajunga in slujba unui partid, unui grup de interese sau unui om politic. De altfel, tinerea serviciilor secrete departe de influentele politice este o constanta a discursurilor lui Basescu. Cu prilejul vizitelor la SRI, el a oferit ofiterilor garantia depolitizarii si protejarea serviciului de orice influenta politica. "Nu voi accepta utilizarea serviciilor de informatii ca instrumente de colectare a informatiei si utilizarea ei in batalia politica", anunta Basescu.
NEINCREDERE. Totusi, in ciuda promisiunilor lui Basescu si a aprecierilor externe (ultimele apartin premierului si presedintelui francez) de care se bucura acestea, serviciile secrete, in special SRI, sunt tinta unor atacuri si manifestari de neincredere din partea opiniei publice. De altfel, analistul Ion Cristoiu remarca zilele trecute ca, spre deosebire de Romania, in societatile democratice serviciile secrete sunt stimate de cetateni, subliniind ca e anormal sa se creeze in opinia publica o stare de spirit impotriva acestora. Teama fata de serviciile influentate politic a dus chiar si la aparitia in Parlament a unor initiative legislative prin care se propunea ca sefii serviciilor secrete sa nu candideze patru ani la functii publice. Motivul? Acestia ar putea apela la informatiile obtinute in timpul mandatului, pentru a-si discredita adversarii sau in alte scopuri politice. Cum fum fara foc nu iese, e firesc sa ne intrebam: sunt serviciile controlate politic sau exista un interes in denigrarea lor, incepand cu cei care le conduc?
CRIZA OSTATICILOR. Nu de putine ori, dupa finalizarea crizei ostaticilor, s-a vorbit de schimbarea sefilor acestor servicii. S-a facut trimitere la expirarea termenului de sase luni pe care, desi Traian Basescu le-a dat tuturor structurilor statului, atentia s-a concentrat doar pe servicii. Si aceasta pentru ca in presa s-a scris si s-a comentat mult despre prestatia acestora in timpul crizei ostaticilor, insistandu-se mult pe intrebarea de ce serviciile nu au stiut despre planurile lui Omar Hayssam. Traian Basescu a avut un raspuns si pentru asta: serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie. El a amintit ca SRI a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice sau de alta natura ale lui Omar Hayssam, adaugand insa ca decizia era la structurile politice si la parchete. Dar Basescu "a avut parte" de la SRI nu numai de astfel de informatii si nu numai in cazul Hayssam, ci si de altele, cu ajutorul carora, "au fost evitate multe numiri de secretari de stat care aveau in spate grupuri de interese". Ca urmare, luand in considerare declaratiile lui Basescu, ca Omar Hayssam a fost membru PSD si ca propunerile de secretari de stat veneau din partea Aliantei, am putea considera ca avem un raspuns la jumatate din intrebare: serviciile nu sunt influentate politic. Dar ramane restul...
Proiectul va fi public in doua saptamani
Proiectul de infiintare a comunitatii de informatii va fi facut public in maximum doua saptamani, ne-a dezvaluit ieri consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, pe care presedintele Traian Basescu l-a insarcinat sa coordoneze grupul consultativ care s-a ocupat de elaborarea proiectului. S-a lucrat pe mai multe paliere: a fost necesara mai intai o pozitie comuna a serviciilor de informatii si proiectul lor comun a fost luat in discutie apoi de presedintii Comisiilor parlamentare de control al activitatii SIE si SRI, Romeo Raicu si Radu Stroe, precum si cel al Comisiei de aparare, Mihai Stanisoara.
Luna trecuta, la dezbaterile organizate de cele trei comisii parlementare si de Presedintie au fost consultate si organizatii ale societatii civile (Asociatia George C. Marshall, Asociatia Euro-Atlantice Manfred Worner, Centrul de Studii NATO, Fundatia Eurisc etc.).
VOINTA POLITICA. "S-a discutat mult despre acest proiect, dar este important ca acum exista pentru prima data si vointa politica pentru realizarea lui. Presedintele Traian Basescu, cel care a avut initiativa constiturii comunitatii de informatii, a explicat clar ca nu are nevoie ca prin acest demers sa devina un presedinte mai puternic, ci unul mai eficient", afirma Saftoiu. Ca atare, spune consilierul prezidential, se doreste crearea unui organism integrat de informatii care sa duca la o mai eficienta activitate a factorilor de decizie politica, fie ca e vorba de presedinte, de Guvern sau de ceilalti beneficiari legali. "Ceea ce inseamna ca nevoie de o informatie integrata prin analiza multisursa. Comunitatea de informatii va presupune si o colaborare mai extinsa cu segmente ale societatii civile si o solicitare de expertiza pe domeniile specifice, alta decat ca oferita de servicii. De exemplu, daca vorbim de securitatea infrastructurii, e nevoie de o expertiza de la Ministerul Transporturilor, daca avem nevoie de o proiectie democrafica, avem institute de specialitate etc. Va fi un efort national conjugat de asigurare a securitatii nationale. Presedintele a cerut democratizare, cooperare si eficienta, nu sa isi sporeasca siesi puterea, pentru ca e deja seful CSAT", afirma Saftoiu.
SURSA NATO. Presedintele va fi insa principalul beneficiar al comunitatii de informatii, care, in acord cu Constitutia, va fi intregrata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si subordonata sefului statului. Artizanii ei s-au inspirat, potrivit lui Claudiu Saftoiu, din modelele existente in tarile aliate, din NATO, dar exista si o contributie romaneasca, serviciile de informatii dovedindu-se extrem de deschise noului proiect, mai spune Saftoiu. (Oana Stancu)
De doua ori esec in legiferare
Infiintarea unei comunitati de informatii a fost pusa pe hartie si depusa la Parlament in decembrie 1997 de catre fostul deputat PSD Ovidiu Cameliu Petrescu. Propunerea legislativa privind siguranta nationala a Romaniei prevedea ca "serviciile de informatii, autoritatile publice ce contribuie la realizarea sigurantei nationale si structurile informative departamentale alcatuiesc Comunitatea de informatii", aceasta urmand sa execute hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si sa fie sub controlul comisiilor parlamentare speciale. Propunerea legislativa a intrat in dezbaterea comisiilor in februarie 1998, dar nu a devenit niciodata lege, fiind clasata patru ani mai tarziu.
REVENIRE. In martie 2001, Ovidiu Petrescu revine cu un nou proiect pe aceeasi tema, cu aceeasi titulatura, in care se prevede ca "serviciile de informatii, autoritatile publice ce contribuie la realizarea sigurantei nationale si structurile informative departamentale alcatuiesc comunitatea de informatii". Proiectul prevedea ca aceasta comunitate de informatii este organizata si coordonata in mod unitar de catre CSAT, al carui presedinte este seful statului. Se stabilea totodata ca aceasta comunitate functioneaza pe trei principii: al interdependentei (schimb reciproc de informatii intre organele componente), specializarii (obtinerea si gestionarea informatiile aflate in competenta fiecarui organ component) si al competitiei analitice (organele componente se afla in raporturi de concurenta exclusiv in furnizarea celor mai bune analize ale informatiilor de care dispun catre beneficiarii legali). Pentru impunerea acestor exigente, proiectul prevedea constituirea unui grup consultativ, alcatuit din secretarul CSAT si sefii structurilor din componenta comunitatii de informatii.
CLASAT. Ca si primul proiect, si acesta a intrat in dezbaterea comisiilor parlamentare, unde a stat vreo trei ani, apoi, in 2004 , fiind si el clasat. Aceeasi soarta a avut si proiectul privind controlul Comunitatii de informatii, initiat tot de Ovidiu Petrescu. Acesta prevedea doua tipuri de control: controlul parlamentar, realizat de o comisie speciala, si controlul operativ, exercitat de CSAT si alte autoritati publice (ministere care au servicii de informatii, ordonatori principali de credite si organele Curtii de Conturi). (Gabriela Antoniu)
Jurnalul National a aflat care este opinia parlamentarilor despre infiintarea comunitatii de informatii
PARALELISME ELIMINATE
Presedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, senatorul liberal Radu Stroe, a declarat ca proiectul la care se lucreaza acum porneste de la nevoia de restructurare a serviciilor si a celorlalte componente ale comunitatii de informatii (STS, SPP etc.). "Comunitatea va include, in principiu, trei servicii: SRI, SIE si Directia de Informatii a Armatei. Inca nu este definit rolul celorlalte componente", a dezvaluit Radu Stroe. "In mod cert, pentru eficienta se va incerca eliminarea dublei sau triplei informari de catre servicii diferite, pe aceeasi tema. Vorbesc despre paralelisme, incrucisari sau calcarea pe bombeuri intre servicii", a adaugat senatorul liberal. "Mai e cale lunga pana la forma definitiva, in cadrul careia se va rezolva si problema subordonarii fata de o institutie sau alta", a mai spus Radu Stroe. "In prezent se prefigureaza mai degraba la Presedintie, decat la Guvern", dezvaluie senatorul liberal. "In tarile occidentale, fie ca sunt republici sau regate, rezolvarea acestei chestiuni se face in favoarea Executivului. Cu exceptia Frantei, unde comunitatea se afla sub dublu control, si al presedintelui si al premierului, si desigur a Statelor Unite, unde totul e la presedinte, poate si pentru ca presedintele e si seful guvernului", a explicat Stroe modelul extern al comunitatii de informatii. "Trag nadejdea ca macar de asta data Romania sa nu reinventeze roata, cum o facea odata, cu toata nonsalanta, Ion Iliescu", a conchis el. (M.I.)
INFORMATII CONTRADICTORII
Presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SIE, deputatul PD Romeo Raicu, afirma ca rolul comunitatii de informatii este in primul rand acela de a spori eficienta serviciilor de informatii romanesti. "Comunitatea de informatii reprezinta in primul rand o forma complexa de cooperare intre institutiile cu responsabilitati in realizarea securitatii nationale pe baza unor principii: coerenta, coordonare unitara, complementaritate, operativitate si feed-back. In momentul acesta avem nevoie de sporirea eficientei serviciilor de informatii astfel incat sa avem o analiza integrata a informatiilor pe care le primim si nu patru-cinci, cum se intampla acum, si care de multe ori sunt si contradictorii. Informatiile transmise catre beneficiar trebuie sa fie oportune, obiective, independente de ordin politic, si asta vor asigura comunitatea de informatii si reforma serviciilor. E necesar sa eliminam paralelismele, sa stabilim competentele exacte ale serviciilor si pana la urma e vorba si de o gestionare mai buna a banului public", spune Raicu. Modelul adoptat pentru comunitatea de informatii romaneasca trebuie sa respecte principiile pe care au fost construite organismele similare din tarile NATO, mai spune Raicu. "Ea va trebui integrata CSAT, daca nu dorim sa ne indepartam de la textul Constitutiei, pentru ca CSAT este singurul care, constitutional, are atributii in domeniul securitatii nationale", ne-a declarat deputatul PD. (O.S)
LA GUVERN
Senatorul UDMR Verestoy Attila, vicepresedinte al Comisiei SRI, a apreciat ca era necesara aceasta coordonare a activitatii serviciilor de informatii. "Ar fi bine, inca e posibil ca aceasta comunitate informatica sa fie subordonata Executivului si nu Presedintiei. In afara de aceasta, e necesar ca pe langa controlul parlamentar asupra serviciilor sa fie instituit si un control al magistratilor independenti, ca in Germania", a declarat Verestoy. (A.N.)
CONTROL PARLAMENTAR
Senatorul PNL Norica Nicolai, vicepresedinte al Comisiei de aparare din Senat, spune ca se impune in primul rand o reforma a serviciilor de informatii, in raport cu noile riscuri la care este expusa Romania, interne, dar si externe. Senatorul PNL a spus insa ca nu atat constructia institutiei este importanta, cat mai ales resursele umane care vor fi folosite. "Este nevoie ca oamenii sa se perfectioneze in tehnici noi, de culegere a informatiilor din afara Romaniei, de exemplu, sau pe problematica retelelor de crima organizata", a mai spus ea. Senatorul liberal a amintit ca proiectul comunitatii de informatii a fost lansat de vechea guvernare, dar din cauza "orgoliilor Executivului si ale Presedintiei", proiectul nu s-a putut finaliza. Inainte de definirea comunitatii de informatii, senatorul PNL spune ca este nevoie de o analiza a sistemului national de securitate. "In plus, presedintele trebuie sa vina in Parlament cu o optiune privind politica de securitate", a adaugat ea. Cat priveste subordonarea comunitatii de informatii, Norica Nicolai nu este foarte transanta. "Trebuie sa vedem mai intai cine sunt decidentii in prevenirea si combaterea riscurilor la adresa securitatii nationale", spune ea. "Pentru a evita blocajul, este necesara instituirea unui riguros control parlamentar, iar comunitatea trebuie condusa de un ministru", a conchis ea. (M.I.)
STRUCTURA A CSAT
Deputatul PSD Gabriel Oprea, membru al Comisiei comune pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, considera ca noua comunitate de informatii ar trebui integrata CSAT. "O vad in interiorul CSAT, ca o structura independenta, caci CSAT este, prin Constitutie, acea structura in care se regasesc cele mai importante parghii din stat: presedintele, primul-ministru, ministrii. Rolul acestei structuri este elaborarea doctrinei, programelor si directivelor necesare orientarii si dirijarii proceselor de culegere, procesare si valorificare a informatiilor pentru securitatea si apararea nationala", a aratat Oprea. Deputatul a insistat asupra conducerii acestei structuri, care, in opinia sa, ar putea reveni fie unui ministru, fie unui consilier prezidential. "Cel mai important lucru este conducerea acestei structuri: poate fi un consilier prezidential sau un ministru. Depinde foarte mult ca functionalitate, sefii serviciilor de informatii sunt numiti, la propunerea Parlamentului, de presedinte. Deci seful comunitatii de informatii nu poate decat sa coordoneze si sa dea aceasta informatie integrala beneficiarilor, fie ca sunt Guvernul, ministerele sau presedintele. Cred ca este nevoie de o comunitate de informatii, fie ca seful acestei comunitati este membru al Guvernului, fie ca este consilier prezidential, este nevoie de aceasta comunitate pentru a creste eficienta serviciilor de informatii, coordonarea lor", a declarat Gabriel Oprea. (A.N.)
MODEL
Fostul consilier prezidential al lui Ion Iliescu, senatorul independent Ioan Talpes, a declarat ca Romania trebuie sa aiba un model de referinta in constructia comunitatii de informatii, optand pentru modelul american. "Cel care este responsabil pentru siguranta nationala este presedintele. El este si seful CSAT, deci implicit i se subordoneaza acest sistem. In rest, ce trebuie sa ajunga la Guvern e o problema de organizare. Este simplu", a spus Talpes. (A.N.)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-06-27 11:56:08 |
 Postata de 2good |
|
|
