| Misterele cazului Erbasu |
Autor: ADINA MUTAR
Pe 21 iunie s-a implinit un an de cand cunoscutul om de afaceri Mihail Erbasu a fost gasit mort in piscina vilei sale de la Snagov.
 Politia si mass-media au facut ample anchete, adesea intersectandu-se pe "traseu". Varianta sinuciderii, concluzie la care a ajuns echipa de investigare, nu a multumit opinia publica.
Am luat legatura cu cativa dintre membrii echipei de cercetare pentru a afla modul in care au ajuns sa dea "verdictul" sinucidere intr-un caz atat de complex si plin de mistere, cum a fost "Cazul Erbasu". Asadar, un scurt istoric al cazului.
LOCUL FAPTEI, MODIFICAT
In dimineata zilei de 21 iunie, la 7.15, Cristian, fiul cel mare al lui Mihail Erbasu, l-a sunat pe Dan Dinu, ingrijitorul vilei de la Snagov, sa-l intrebe daca stie ceva de tatal sau, care nu ajunsese la Bucuresti si nici nu raspundea pe mobil. Dan Dinu s-a deplasat la vila si l-a gasit pe Mihail Erbasu cazut in piscina cu fata in jos. Pana sa soseasca echipa de cercetare, la fata locului au ajuns membri ai familiei Erbasu si prieteni, precum si asistenta medicala Savin Adriana de la Statia de Salvare Saftica. Aceasta, sosita la 8.20, a constatat decesul lui Mihail Erbasu, apreciind ca moartea s-a produs cu aproape o ora in urma. Echipa de cercetare a ajuns in jurul orei 8,45. Primii au sosit ofiterii Neacsu Aurel si Popa Petre, adjunctul sefului I.J.P. Ilfov, apoi procurorii Marian Gherman si Marius Iacob, de la Parchetul Capitalei, comisar sef Vasile Viorel, de la I.G.P., doi ofiteri de la Institutul de Criminalistica, Conicescu Octavian si Piroi Florin, medicul legist Ulea Bogdan. De ce se temeau cel mai tare nu scapasera: la locul faptei se afla prea multa lume ca perimetrul infractional sa nu fi fost afectat.
BILETUL SI SCRISOAREA DE ADIO
La dispozitia Procuraturii Generale, cazul a fost preluat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind desemnat procurorul Marian Capota, sef de birou. Cercetarile au fost reluate, inclusiv la fata locului. Lucrurile se complicau. Politistii intrasera in posesia a doua bilete de adio, la intervale de timp. Unul, scurt, pe care victima trecuse "ora 3.30" si o foaie, numerotata fata-verso cu 7-8, dintr-o scrisoare mai mare. Restul scrisorii fusese distrus, dupa cum declarase doamna Erbasu. Aceste bilete nu fusesera gasite de politisti, iar pe marturiile unor oameni care nu-si aduceau aminte multe, din cauza socului, nu se puteau baza. Si in posesia telefonului mobil, de pe care vorbise Mihail Erbasu in ultima zi de viata, intrasera dupa ce trecuse prin alte maini. Locul faptei fusese modificat. Dovada o constituia filmul facut de echipa de cercetare in prima zi, din care lipseau elemente-cheie ce ar fi trebuit adaugate dupa marturiile rudelor si prietenilor, care incepeau cu: "Nu mai stiu exact! Ce era in sufletul meu atunci?".
SASE LEGISTI LA VILA SNAGOV
De parca n-ar fi fost de ajuns, interpretarea ranilor de pe trupul lui Mihail Erbasu ridica numeroase semne de intrebare. Sase medici legisti de la Institutul Mina Minovici, condusi de profesor Dermengiu, feriti de ochii ziaristilor care fusesera "priponiti" la o conferinta de presa, s-au deplasat la vila de la Snagov, unde au analizat locul faptei prin prisma lor. Acea conferinta de presa, tinuta doar ca sa asigure linistea legistilor deplasati la Snagov, avea sa se intoarca impotriva echipei de cercetare, care era departe de a fi definitivat ancheta. Se facusera deja mai multe variante de reconstituiri, dar nicidecum nu era vreuna confirmata de toate probele, asa ca, din necesitatea dialogului cu presa, s-au facut multe supozitii, sanctionate de ziaristi ca "balbe" grave, ca dovezi de incompetenta. Din pacate, nici legistii n-au gasit raspunsuri definitive la nelamuririle lor.
KEINE MORD!
Trei ofiteri nemti, veniti in schimb de experienta, au fost cooptati neoficial. Orice parere de specialitate conta. Au fost si ei la vila de la Snagov. Deosebit de tipicari, s-au comportat ca si cand atunci se petrecuse evenimentul. Cu manusi, cu pungulite pentru probe, punand "marci" in locurile unde filmul initial arata pozitionarea obiectelor folosite si implicate in derularea faptelor. S-au sucit, s-au invartit, ba sus, ba la demisol, au simulat si crima, in care caz s-au inghesuit pe scara ce ducea la terasa de la etajul 1(de unde cazuse Mihail Erbasu in piscina) si n-au avut loc, desi "victima" era mult mai supla decat Erbasu. Concluzie la care ajunsesera si judiciaristii dupa ce folosisera chiar si un manechin de antrenament al Clubului Dinamo, ce cantarea doar 70 de kilograme: celebrul "trunchi de copac" pentru care au fost cel mai aspru criticati. "Dar pana sa folosim manechinul, cati dintre noi si dintre luptatorii de la SPIR n-au fost "victime" in carne si oase? Nu ne-ati acordat deloc incredere", spune, astazi, cu repros, procurorul Marian Capota. Nemtii, dupa ce au facut mai multe "scenarii", au concluzionat: "Keine mord!" (nu-i omor ).
IPOTEZA CRIMEI
Aflam ca ipoteza omorului a fost luata serios in calcul si eliminata treptat, nefiind justificata de probe si expertize. Elemente care o sustineau: fragilitatea streangului, incropit dintr-un cordon de halat si o cravata, care nu aveau cum sa tina o greutate de 115 kg, dand impresia ca se optase pentru el in pripa, posibil de catre altcineva decat victima; leziunea de pe fata si ranile de pe degete, care erau semne de violenta; stropii de sange din garajul de la demisol, care arata ca acolo a avut loc o agresiune in care s-a produs sangerare; urmele de deplasare a victimei, constituite din pete de sange, dar si lipsa continuitatii acestor urme, ca si cand, pe alocuri, victima ar fi fost deplasata.
CE SPUN LOCALNICII
Cativa localnici stiau ca Mihail Erbasu garantase pentru o suma mare de bani, imprumutati pentru campania electorala de unul dintre candidatii la postul de primar al Snagovului de la un controversat om de afaceri. Nu fusese ales primar, asa ca girantul trebuia "executat", in sensul ca trebuia sa acopere intr-un fel sau altul suma de bani pentru care garantase. Cel care daduse banii fusese vazut in noaptea alegerilor, furios ca nu-i ies "ploile". Daca se dusese la Erbasu sa-l oblige sa semneze niste acte si lucrurile scapasera de sub control? Se putea. Cei care au dat presei aceasta informatie n-au vrut sa-si decline identitatea si aflam acum, dupa un an, ca nici nu a ajuns la organele de ancheta. Aceasta informatie, coroborata cu intentia lui Mihail Erbasu de a deconspira secrete din constructii, a indreptat mass-media catre ipoteza crimei.
IPOTEZA SINUCIDERII
Lipsa altor indicii ca ar fi avut loc o agresiune, cum ar fi intrarea prin efractie, hainele victimei "trase", destramate sau rupte, lipsa urmelor de deranj pe traseul spre terasa, lipsa oricaror semne de agresiune si a semnelor de autoaparare clatinau serios ipoteza crimei. S-a spus ca, daca toate urmele aveau profilul genetic al lui Mihail Erbasu, inseamna ca cineva stersese alte urme. Aflam ca nu erau sterse, fiind eliminate pentru ca apartineau obisnuitilor casei. Apoi, cum ar fi iesit din casa agresorii, cand cainii, doi ciobanesti germani si un ciobanesc mioritic, erau prin curte dezlegati, iar in jurul orei trei dimineata Alexandru Erbasu trecuse pe la poarta vilei si se jucase cu ei, declarand ca erau normali, nu erau drogati?! Elemente in favoarea ipotezei de sinucidere: existenta biletelor de adio, indiferent unde le lasase (un bilet scurt nu este concludent, putand fi scris sub amenintare, dar o scrisoare de cel putin 8 pagini?), indarjirea gestului suicidar, prin repetare, cu cutitul (taind camasa si maioul, dar fara sa intepe pielea), prin spanzurare, cand s-a rupt streangul incropit, apoi prin precipitare de pe terasa vilei in piscina, indarjire intalnita in numeroase cazuri de sinucidere.
NECAZURI FINANCIARE
In urma evaluarii financiare a grupului de firme Erbasu, efectuata de Autoritatea Nationala de Control din cadrul Guvernului, s-a constatat lipsa de lichiditati pentru asigurarea platilor curente si dificultati in a contracta alte credite, ceea ce, pe ansamblu, inseamna ca, pana la sfarsitul anului 2004, exista pericolul ca sa intre in imposibilitate de a-si desfasura activitatea. Ca sa se redreseze, incepuse sa vanda din active. Era prins "sub val", dupa cum spun patronii de constructii patiti. Sau, dupa cum ii spunea chiar Mihail Erbasu prietenului sau Lucian Avramescu: "Nu se mai poate respira cu astia, pierd licitatii pe care firme abia infiintate le castiga nejustificat". Si poate ca s-a gandit ca nici dezvaluirea mafiei din constructii nu era o solutie. Ba, din contra, putea sa faca rau familiei, care insemna totul pentru el. Prin coroborarea tuturor datelor, concluzia anchetatorilor a fost ferma: Mihail Erbasu s-a sinucis.
ENIGMELE PERSISTA
Ce parere are procurorul Marian Capota , un om cu atata experienta, despre enigmele ramase dupa expertize, in cazul Erbasu:
1. Cutitul de pe calorifer. De ce erau atat de putine urme biologice, incat nu s-a putut stabili profilul genetic, daca acest cutit a fost folosit in actul suicidar?
2. Cravata-streang. Cu ce a taiat cravata care alcatuia streangul?
3. Proba canciocului. De ce a fost nevoie de atatea analize de profunzime pentru a se pune in evidenta sangele de pe cancioc, daca acesta era obiectul care a produs leziunea de pe fata ce sangerase din belsug?
4. Ranile de pe degete. Daca ranile s-au produs prin comprimare, in ce loc s-a putut intampla acest lucru?
5. Lipsa sangelui de pe balustrada. Apropiatii spun ca intotdeauna Mihail Erbasu urca tinandu-se de balustrada. Cum se explica atunci lipsa petelor de sange de pe balustrada scarii care ducea la terasa, in conditiile in care nu era ranit?
Capota nu are nici o indoiala
Procurorul Marian Capota raspunde: "Este o capcana sa incerci sa potrivesti toate elementele dupa o logica normala. Reconstituirea judiciara nu este un joc de puzzle. Actul suicidar este un comportament atipic si nimeni, in afara de victima, nu poate sti exact cum s-au petrecut lucrurile. Important este sa intelegeti ca nu s-au efectuat atatea expertize si analize pentru ca avea indoieli opinia publica, ci pentru ca noi sa stabilim adevarul". Nu are nici o indoiala? "In momentul cand am hotarat neinceperea urmaririi penale, nu mai aveam nici o indoiala".
Criminalist si procuror
Marian Capota, care a instrumentat "Cazul Erbasu", are 35 de ani de cariera, in care a solutionat peste 1.000 de cazuri de omoruri, neavand nici un A.N. ( caz cu autor necunoscut) si in jur de 5.000 de cazuri de sinucidere. De mic isi dorea sa devina detectiv, asa ca niciodata nu i s-a parut ca invata prea multa carte ca sa-si completeze studiile. Procuror fiind, a facut 3 ani de studii postuniversitare in criminalistica, avandu-l profesor pe cunoscutul specialist Camil Suciu. Pe la mijlocul anilor '70, Marian Capota era criminalistul judetului Ialomita. In cariera, in fiecare an a primit calificativul "foarte bine" si tine in mod deosebit sa precizeze: "Nimeni de sus nu a intervenit niciodata sa-mi influenteze anchetele". De altfel, in acest caz a audiat zeci de oameni de afaceri si politicieni, inclusiv pe viitorul presedinte Traian Basescu.
EMISIUNEA-SOC
Nimic nu-i irita mai tare pe judiciaristii care investigheaza o moarte suspecta decat sosirea presei. "Vine presa!" este anuntul pe care ei spera sa-l auda cat mai tarziu cu putinta. Pentru ca mass-media are intotdeauna mult mai multe efective decat echipa de cercetare si se intampla adesea ca ziaristii sa ia "crema" declaratiilor de la vecini, in timp ce politistii inca mai analizeaza locul faptei. Cum se porneste din start pe picior de ostilitate, nu exista colaborare intre ziaristi si politisti, acestia din urma afland din ziare ce informatii au strans "colegii". Daca aceste informatii pot fi verificate si publicate. In cazul mortii suspecte a lui Mihail Erabasu, mass-media a aflat extrem de repede si s-a pus pe treaba cu multa ravna. Toata lumea auzise de emisiunea lui Dan Diaconescu, in care il avea ca invitat pe Mihail Erbasu, iar acesta promisese ca va face declarati-soc cu privire la mafia din constructii. N-a mai apucat. Nu trebuia sa ai o gandire prin excelenta negativa ca sa te gandesti din prima ca Mihail Erbasu fusese eliminat. Mai trebuia stabilit? de catre cine.
VICTIMA MAFIEI DIN CONSTRUCTII?
Mass-media semnalase de mult ca in constructii se intampla "ceva". Patronii firmelor de constructii ba erau sus, pe "val", castigand licitatii dupa licitatii si extinzandu-si santierele vazand cu ochii, ba erau zdrobiti de val, vanzand active ca sa-si onoreze facturile si restrangandu-si activitatea substantial, daca nu intrau direct in faliment. Era ca si cand un papusar manevra afacerile din constructii, fara sa aiba vreo legatura cu onestitatea sau competenta patronilor. Care mai toti cei intervievati in acele zile mergeau pe varianta sinuciderii in cazul Erbasu, fara sa fie interesati de mersul anchetei. De ce? Pentru ca-l considerau pe Erbasu un om prea vertical, prea onest, prea sufletist, ca sa poata rezista la umilintele pe care avea sa le indure cand "papusarul" hotara ca trebuie inlaturat de pe piata. Dar iata ca acest "papusar" fusese numit de Mihail Erbasu: "mafia din constructii". Urma sa dea detalii.
Sursa:www.ziarulcn.com |
| 2005-06-22 10:54:08 |
 Postata de 2good |
|
|
