| Holboca, halta cenusii |
Satenii din periferia Holboca a Iasilor mai au o singura speranta: doar anul 2007, cu reglementarile obligatorii ale Uniunii Europene, ii mai poate salva de poluare.
de LAURA TOMA
 La Holboca, la vreo doi kilometri de Iasi e punctul II al Centralei Electrotermice. In apropiere, pe o suprafata de 50 de hectare, se intinde depozitul de zgura si cenusa al centralei. Satenii din zona se plang ca nu mai scapa de "blestemul prafului" si asteapta ca 2007 sa nu-i mai lase vecini cu deseurile.
Centrala Electrotermica (CET) Iasi a primit ca termen pentru a se conforma normelor Uniunii Europene anul 2013. Actualul depozit de zgura si cenusa e cea mai purulenta "buba" a centralei, pe care conducerea o tine dosita atunci cand vine vorba de normele de protectia mediului. Conducerea crede ca investitiile facute pana acum pe probleme de mediu, de aproape 33 de miliarde de lei, o absolva deocamdata de repercusiunile nefaste ale focarului de la depozit. "Gradul de poluare la CET II Holboca e mai mare de doua ori si jumatate decat cel permis de UE, deci nu e foarte mare", spune Didi Melinte, directorul tehnic al CET Iasi.
Zgura si cenusa din centrala sunt aruncate prin conducte pe lanuri, unde se depun ca niste covoare maloase. Intr-un recent raport intocmit de Ministerul roman al Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, transmis la cerere specialistilor Uniunii Europene, Centrul de la Holboca a fost numit zona critica din punct de vedere al starii de poluare a solului. Localnicii din vecinatate sunt la fel de expusi la substante nocive ca si cei din zona schelelor petroliere Poieni sau Videle, arata acelasi raport. "UE SA NE SCUTURE DE PRAF!". In satele din apropiere, oamenii au invatat treptat resemnarea fata de raul pe care depozitul il tot provoaca. Li s-a dus elanul cu care au semnat ani in sir reclamatii pe la primarii, li s-a dus si verva cu care raspundeau reporterilor, care i-au vizitat de prin ’91 incoace ca sa ii intrebe cum mai stau cu plamanii. Pe Constanta Albisteanu din Chipiresti, sat despartit de un deal de buza depozitului de cenusa, o nemultumeste ca nu-si mai poate creste albinele. "Mi-au murit multe si asa am renuntat sa ma mai ocup cu asta. Am asteptat sa-l desfiinteze, caci asa ni s-a spus de nenumarate ori, si aceeasi poveste...", spune femeia. "Poate treaba asta cu Uniunea ne-o scutura de mazga care se tine scai de noi."
SECETA SI SILICOZA. Nea Ion Costachescu, de loc din localitatea vecina Tutora, si-a vandut vaca pentru ca incepuse sa-i dea lapte "rau". "La analize a iesit ca-i de la poluare, caci se hranesc aici alaturi de centrala. La unele vite le-a gasit si silicoza..." Localnicii spun ca cel mai tare le e teama de vremea uscata si cu vant, pentru ca atunci "viscoleste" cu zgura si cenusa. Pomii li s-au uscat, gradinile sunt fara rod, iar ei se imbolnavesc de plamani. "Cand ma duc la prasit, ma intorc pudrat de cenusa si pe haine, si pe dedesubtul lor", mai spune nea Costachescu.
Pe langa noi trece cu caruta nea Carja, si el din satul Chipiresti. "Apai, asta meteahna ii veche pentru locurile noastre", se alatura la vorba batranul. S-a auzit de un sistem de aspresare, care sa potoleasca raspandirea cenusei. Dar asta inseamna costuri in plus pentru ei si nu-i intereseaza. "D-apai, voi veniti de scrieti, ca asta vi-i meseria, da’ au mai venit si altii si nu s-a schimbat nimic, sunteti prea mici ca sa inchideti depozitul cu pixul", spune nea Carja, lovindu-si martoaga cu biciul. Terenul pe care se afla depozitul e al oamenilor din comunele vecine, cei mai multi din Tomesti, pamant pe care nu l-au putut folosi de cand au devenit proprietari.
ANGAJATII CET, NEPROTEJATI. In planul de conformare al Centralei Electrotermice apare ca depozitul ar trebui inchis. Incercarile de erbicidare a terenului pe care este depusa cenusa si cele de amestecare a resturilor cu apa pentru a nu mai fi imprastiate de vant nu pot fi decat provizorii. Normele europene prevad ca aceste resturi sa fie transformate in amestecuri solide si sa fie ulterior folosite ca material de constructii, putand deveni si sursa de venit pentru centrala. Cat despre protectia angajatilor de la CET Holboca, directorul tehnic, Didi Melinte, pretinde ca nu ar fi expusi nici unui risc. Normele europene arata insa ca aceasta metoda de depozitare a zgurii si a cenusei este exclusa si din cauza expunerii personalului la un grad de toxicitate destul de mare. Depozitul de la Holboca e cunoscut si conducerii Agentiei de Protectie a Mediului Iasi ca un punct nevralgic. Directorul executiv adjunct al APM Iasi, Maria Iacob, sustine ca nu poate interveni insa in acest caz pana la finalizarea termenului de conformare.
FACTURI GROASE. Delegatia Permanenta a Comisiei Europene la Bucuresti a trimis de curand marilor firme iesene facturile pentru masurile antipoluare. In cazul in care societatile nu vor face investitiile care se ridica in total la 30 de milioane de euro, risca sa fie inchise dupa integrare. CET este in top, urmand sa investeasca pentru respectarea conditiilor de mediu aproape 14 milioane de euro. Aproape doua milioane de euro sunt nevoite sa investeasca si Antibiotice si Ceramica.
Directorul Didi Melinte spera ca investitiile sa poata fi facute prin parteneriate cu firme din Olanda si Danemarca, caci si retehnologizarea CET Holboca de acum cinci ani s-a facut tot printr-un parteneriat. Atunci cu o firma finlandeza.
Cand vine vorba de integrare, conducerea CET sustine ca incearca sa se raporteze in timp la modelul sistemului danez de termoficare. "Pentru asta e drum lung, pentru ca inseamna introducerea unui centralizator termoficat. La noi, centralele personale sunt inca o moda. In Danemarca, consumul fiind atat de standardizat, cine vrea sa-si instaleze o centrala proprie are nevoie de aprobari speciale, cu argumente consistente", spune Didi Melinte. "De asemenea, lipsa unei legi a energiei ne distanteaza mult de standardele europene", mai crede directorul. In timp ce conducerea ne arata putinele filtre de la cosuri pentru a ne convinge ca problemele de mediu au fost bagate in seama, peste deal femeile isi strangeau rufele imbacsite de pe franghii. Iar la Primaria din Tomesti e declarata stare de calamitate din cauza inundatiilor. De poluare, "problema aia veche", primarul nu mai are chef sa discute.
ASTEPTARE
"Poate treaba cu Uniunea ne-o scutura de mazga care se tine scai de noi, adica sa desfiinteze depozitul asta de cenusa. Mie mi-au murit albinele si am renuntat sa ma mai ocup cu asta"
Constanta Albisteanu
sateanca din Chipiresti
SOLUTIE
"Incercam sa transformam cenusa in materiale de constructii, dar pentru asta avem nevoie de utilaje. Pana atunci o amestecam cu apa ca sa nu se mai raspandeasca in apropiere"
Didi Melinte
directorul tehnic al CET Iasi
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-06-11 11:43:41 |
 Postata de 2good |
|
|
