| Euro-poiana lui Iocan |
340 de sate au fost cercetate pentru a vedea si Delegatia Comisiei Europene ce si cate stie taranul iesean despre integrare, aderare si acquis-ul comunitar in domeniul agricol. Concluziile sunt ingrijoratoare: sateanul habar nu are in ce fel de cotet va trebui sa-si creasca porcii, dar este nespus de optimist.
de DANA CIOBANU
 Cum i se va schimba viata Catincai Amaricai din Satu Nou, comuna Belcesti, dupa ce Romania va fi parte din Uniunea Europeana? "Sa vedem ce-o fi cu pensiile", zice femeia, care, in cei 74 de ani pe care ii are, a trecut si prin razboi, si prin comunism, si prin democratie. Cu putin noroc, din 2007, va capata si statutul de cetatean european.
PRIORITATI. "O sa fie bine", spune batrana, care da crezare vorbelor nepotului ei de 17 ani, elev la Liceul CFR de la Iasi. Cu el ce s-a mai sfatuit in privinta viitorului pe care-l va avea ea ca romanca in UE. Cele doua vecine cu care sta de vorba la poarta, seara de seara, nici n-au habar ce inseamna aderarea. Femeile n-au nici televizor. "Bine ca ne-a ferit Dumnezeu de inundatii, ca mare nenorocire au facut ploile astea prin alte parti, maica", mi-au raspuns cand le-am intrebat cate una-alta despre Uniune si acquis.
Viata taranilor ieseni pare sa curga dupa prioritati mai importante decat integrarea Romaniei in UE. Chiar daca semnaturile care vor parafa si "europenizarea" lor le vor afecta traiul "romanesc" intr-un fel restrictiv, enuntat prin acquis-ul comunitar, satenii isi pun inca alte probleme: daca va fi vreme buna pentru porumb, sfecla-de-zahar si vie, daca se mai indexeaza pensiile, cu cat sa mai vanda laptele si ouale la piata ori daca primarul chiar se va tine de cuvant cand a spus ca va pietrui drumurile.
IN TERMENI COMUNITARI. Gospodarii de subzistenta, ecoeticheta, crotalii din plastic sunt termeni pe care nu-i inteleg nici multi romani care au mai citit cat de cat despre acquis-ul comunitar in domeniul agricol. Pe limba tuturor, gospodariile de subzistenta sunt acelea care produc exclusiv pentru consum propriu si nu intra sub incidenta recomandarilor Politicii Agricole Comune, ecoeticheta este eticheta care garanteaza ca produsul pe care este aplicata este unul ecologic, iar crotaliile sunt acei "cercei" din plastic pe care sunt notate prin coduri de cifre data nasterii animalului, informatii despre parintii acestuia ori despre proprietar si altele.
Procedura de identificare si inregistrare sunt obligatorii pentru orice vaca, taur, porc si oaie de pe teritoriul Romaniei, iar codul de pe crotalie va corespunde codului de bare de pe produsul final din magazin. Subiecte numai bune de discutat in multele "Poieni ale lui Iocan" din Romania rurala: ultimele stiri despre integrarea europeana. In satele din judetul Iasi nu lipseste nici ziarul comunitar, care se numeste Eurosfat si este tiparit pe banii unui microproiect Fondul Europa 2004. Iar dezbaterile sunt "atatate" de studenti care activeaza ca voluntari in cadrul Proiectului "Campanie de informare a populatiei rurale din judetul Iasi cu privire la integrarea Romaniei in UE".
EVALUARE LA POARTA. In perioada 12-20 martie 2005, 1.547 de persoane din 340 de sate iesene au fost chestionate, la domiciliu, cu privire la cunostintele despre aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si prevederile acquis-ului comunitar in domeniul agricol. Studiul sociologic derulat de Fundatia Corona din Iasi constituie punctul de pornire a unei campanii de informare "din poarta-n poarta" si prin dezbateri publice despre felul in care se va transforma satul romanesc prin alinierea la normele comunitare.
Daca 92% din taranii chestionati au cunostinta despre aderare si 60% sunt optimisti, privind acest lucru ca pe unul bun, atat pentru ei, cat si pentru tara, procentele nu sunt deloc linistitoare in privinta acquis-ului. Aproape trei sferturi din subiecti (73,9%) au recunoscut ca nu au idee ce prevad legislatia si politicile UE (adica acquis-ul comunitar), iar 15,4% din cei care au spus ca au astfel de cunostinte nu au fost capabili sa numeasca vreuna. Cu alte cuvinte, au incercat "o salvare a prestigiului personal", dupa cum numesc sociologii acest fenomen. Datele obtinute in cadrul cercetarii de evaluare verifica ipoteza studiului, conform careia mediul rural este caracterizat printr-o foarte redusa informare in privinta acquis-ului comunitar.
MULTIPLICARE. Si satenii ieseni sunt un fel de personaje morometiene moderne din mult mai sudica Silistea Gumesti. 58,7% din subiectii chestionarului amintit obisnuiesc sa discute despre Uniunea Europeana in principal cu prietenii, familia sau rudele, fenomen despre care sociologii spun ca ar putea perpetua informatii denaturate si o intelegere gresita a procesului de aderare. Pe langa aceasta, faptul ca aproape jumatate din taranii chestionati considera ca exista o prezenta deficitara a UE in mass-media (considerate sursa autorizata de informare) justifica sustinerea unei campanii de dezbateri si informari prin canale video-audio si tiparite. O Poiana a lui Iocan multiplicata in 340 de sate iesene, atatea cate au fost luate in vizor, din totalul de 380 de sate ale judetului, de Fundatia Corona, cea care a derulat proiectul finantat de catre Delegatia Comisiei Europene in perioada 15 noiembrie 2004 – 15 noiembrie 2005.
"Am participat si eu la o dezbatere, in satul Baltesti. Taranii sunt foarte sceptici in ceea ce priveste viitorul lor in cadrul UE. S-au interesat in special de ce se va intampla cu indeletnicirile lor clasice – taierea porcului, rasele de animale care ar trebui crescute, producerea de vin si tuica – ori ce se intampla in cazul in care nu dau pamantul in arenda", ne-a declarat Irina Sile, directorul executiv al Fundatiei Corona. Multi dintre ei sunt batrani si deci extrem de reticenti la nou. Ii intereseaza mai degraba daca ii fereste Cel de Sus de ploaie cu piatra, ca de UE tot nu scapa.
EUROSFAT
Dezbaterile supervizate de Fundatia Corona sunt sustinute in principal de 21 de studenti la diverse facultati din Iasi, voluntari in cadrul proiectului, care au urmat cursuri de pregatire cu o echipa de experti din Marea Britanie, Franta si Romania. Lor li se alatura patru angajati ai fundatiei. Dar pentru ca "vorbele zboara, scrisul ramane", taranii primesc la domiciliu un ziar, Eurosfat, in care regasesc raspunsuri la diferite probleme care i-ar putea macina in legatura cu viitorul lor european. Acest material informativ a fost tiparit in nu mai putin de 60.000 de exemplare. Prin "organul sau de presa" distribuit in satele iesene,
Delegatia Comunitatii Europene avertizeaza ca "eficienta scazuta a micilor exploatatii agricole din Romania si nivelurile de productie din UE ne lasa putine sanse sa concuram cu succes pe anumite piete" si indica ce activitati ar putea fi profitabile in agricultura romaneasca. De exemplu: "in cadrul sectorului vegetal, foarte rentabile sunt culturile de flori si legume, plantele medicinale si aromatice" sau "fructele de padure au o mare cautare pe piata europeana". Nu sunt uitate nici animalele "profitabile", dintre care la mare pret sunt bivolitele, caprele, oile, ori "alte indeletniciri "exotice" cum ar fi cresterea melcilor, strutilor, broastelor, racilor, animalelor pentru blana (Chinchilla etc.)". Intr-un utopic, dar rentabil "euro-judet IasI", grajdurile de vite si porci si cotetele de pasari ar putea fi populate, in cativa ani, cu animale exotice.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-06-11 11:42:42 |
 Postata de 2good |
|
|
