| Cea mai buna arma antidrog: saracia |
Succesul in lupta impotriva drogurilor se bazeaza pe o "arma" pe cat de simpla, pe atat de eficienta. Saracie este numele ei. Drama nu e ca tinerii ieseni nu au bani de prafuri, ci ca autoritatile care ar trebui sa tina fenomenul sub control au aceeasi problema: lipsa fondurilor.
de DANA CIOBANU, MIRELA CIMPOI
 Cu toate ca este una din portile de intrare in Romania a drogurilor din fostele state sovietice, prin granita cu Republica Moldova, iar municipiul resedinta de judet devine o importanta aglomerare de tineri in timpul anului scolar, judetul Iasi este, deocamdata, destul de ferit de flagelul mortii albe.
STATISTICI FERICITE. Anul trecut, numai un consumator iesean a primit tratament la Spitalul de Psihiatrie Socola, in sectia de Drogodependenta, ne-a informat Stefan Musteata, seful Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (CZCCOA) Iasi. O statistica pe care indraznim sa o numim fericita, daca o comparam cu Bucurestii, unde sute de persoane se inscriu pe liste de asteptare pentru a fi internate la dezintoxicare. Capitala Moldovei sta la fel de bine si in ceea ce priveste numarul estimat de consumatori: cateva sute, fata de 25.000 de consumatori doar de heroina, in Bucuresti. "Datorita lipsei banilor, piata consumatorilor de droguri din Moldova nu este foarte dezvoltata", apreciaza Musteata.
Aceeasi explicatie ne-a fost oferita si de dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie Socola. Sectiile de Drogodependenta si Postcura sunt printre cele mai moderne din cadrul unitatii sanitare mentionate. Din fericire, nu sunt multi la numar pacientii care sa se "bucure" de ele si de salile de mese frumos decorate si colorate. "La noi sunt paturi goale. In medie, nu avem internati simultan mai mult de zece dependenti de droguri. Majoritatea sunt din alte zone ale tarii. Putini vin aici din cauza drogurilor ilegale. Cei mai multi pacienti au probleme cu alcoolul si medicamentele, mai ieftine decat prafurile", comenteaza dr. Boisteanu. De altfel, nici nu e greu sa devii sclavul unor pastile. Un sedativ precum Diazepamul creeaza dependenta, daca este luat cu regularitate, mai mult de trei saptamani!
CENTRUL DIN INTERNAT. Negocierile de aderare la Uniunea Europeana au dedicat o sectiune importanta luptei antidrog, in cadrul Capitolului 24 – Justitie si Afaceri Interne. Un domeniu in care, pana acum vreo doi ani, Romania era considerata in statisticile internationale "terra deserta". Cu alte cuvinte, nu existau informatii oficiale privind monitorizarea consumului de droguri, desi numeroase organizatii neguvernamentale de pe teritoriul Romaniei activau declarativ in scopul adunarii acestor date. Agentia Nationala Antidrog (ANA) a facut primii pasi importanti in directia prevenirii, informarii, consilierii si monitorizarii consumatorilor de droguri ilegale.
De curand, a fost infiintat Centrul de Prevenire si Consiliere Antidrog Iasi, ai carui angajati lupta cum pot pentru a reduce cererea de droguri. Deocamdata, "echipa multidisciplinara" ceruta de Uniunea Europeana este compusa din cinci oameni instalati in birouri improvizate in doua camere ale Caminului Scolii Sanitare Postliceale. "Centrul abia s-a infiintat si e nevoie de multe: un sediu corespunzator, calculatoare, materiale, consumabile. Speram, cu timpul, sa le avem. Deocamdata e bine ca nu e dezvoltata piata de droguri in Iasi. Activitatea noastra este in principal cea de prevenire si informare, mai ales in scoli si licee, dar am avut si situatii in care parintii au apelat la consilierii nostri pentru a-i indruma cum sa procedeze cu copiii lor, consumatori", povesteste Sorin Petrea, seful centrului.
PRETUL CORECT. Petrea a recunoscut totusi ca nici cu mii de voluntari nu poti stopa fenomenul mortii albe, asa ca mizeaza pe mintea tinerilor: "Sper sa fie suficient de inteligenti incat sa nu se infiga in ac!". Heroina este, intr-adevar, una dintre halucinogenele care ii sperie cel mai tare pe cei care lupta impotriva drogurilor. Din fericire (din nou!), capitala Moldovei este piata de desfacere mai degraba pentru ecstasy si canabis. "In documentele internationale, marijuana este considerata produs care nu da dependenta. La Iasi, un joint costa intre 60.000 de lei – dar la acest pret sigur e pacaleala – si 250.000 de lei, marfa "de calitate", iar o pastila de ecstasy poate ajunge la 10 dolari", ne-a pus in tema Sorin Petrea.
Stupefiantele "usoare", canabis si ecstasy sunt consumate mai ales in discoteci, baruri private, dar si "dupa blocuri", in cartiere. Printre locurile cel mai des "calcate" de politisti se numara cluburile Dome, din complexul studentesc Tudor, Biblos si Faraon din Copou si cateva locatii din cartierul Podu Ros. Dupa cum sustine seful CZCCOA, Stefan Musteata, in Iasi exista consumatori ocazionali: "Sunt cei pe care ii numim consumatori recreativi, de week-end. Iau stupefiante la petreceri, in baruri si discoteci". Conform datelor furnizate de CZCCOA, consumul de canabis ocupa 70-80% din piata ieseana. O tigara costa, in medie, 100.000 de lei, iar pretul unui pliculet de 10 grame se ridica la 300-400.000 de lei.
PE DOUA AXE. Desi este o poarta importanta de tranzitare a drogurilor grele dinspre Republica Moldova si fostele state sovietice spre Occident, Iasiul nu reprezinta si o piata de desfacere directa pentru halucinogene. O mica parte din cantitatile care tranziteaza Romania ajung la Bucuresti, iar de aici se intorc in Moldova prin intermediul vanzatorilor "en detail". "Consumatorii ieseni dau comanda la Bucuresti, prin e-mail sau telefon, si folosesc argoul, de genul: "Am nevoie de doua pijamale"" (n.r. – doua pliculete de cocaina), ne explica Stefan Musteata. Nu acelasi lucru se intampla in cazul drogurilor usoare, canabis si hasis, provenite din culturi necontrolate "de la Rasarit" si care sunt mult mai usor de plasat, chiar si pe o piata nedezvoltata, precum a Iasiului. Daca nu-s consumatori prea multi, nici traficantii nu s-au organizat in retele "serioase", spun lucratorii de la Antidrog. Vanzatorii de stupefiante sunt in special tineri intorsi de peste granite si studenti straini, dar si ieseni "de cartier", care isi fac un adevarat business din vanzarea de "iarba".
Potrivit celor de la CZCCOA, Iasiul nu are retele clasice de traficanti: "Sunt dealeri care se aprovizioneaza in special din Bucuresti si plaseaza marfa la noi". Totusi, dosarele institutiei amintite spun ca, in 2004, ofiterii de la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Iasi au anihilat opt retele de traficanti, dintre care unele aveau ramificatii in Serbia, Olanda si alte state europene. Tot anul trecut, peste 60 de traficanti si dealeri au ajuns dupa gratii. Putine dosare pentru cantitatile uriase de halucinogene care ajung din Republica Moldova, via Romania, in Occident. Inclusiv fortand cea mai estica frontiera a viitoarei Uniuni Europene extinse.
CAPTURA-RECORD DE ACUM DOI ANI
Cea mai mare captura de droguri de dupa Revolutie facuta de CZCCOA Iasi a fost in 2003. Politistii au confiscat atunci aproape 70 de kilograme de heroina, ascunsa in diferite locatii din Iasi si din imprejurimile orasului. In dosar au fost arestate 12 persoane, care isi asteapta inca sentinta finala. Heroina era fabricata intr-un laborator clandestin din judetul Botosani si distribuita printr-o o retea de turci si basarabeni. "Stim ce se intampla, dar trebuie multa rabdare, avand in vedere ca o misiune poate dura si cateva luni bune. Trebuie sa prindem consumatorul sau traficantul asupra faptei si sa strangem dovezi, dupa care sunt dati pe mana justitiei", a precizat Stefan Musteata, seful CZCCOA Iasi.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-06-03 11:13:08 |
 Postata de 2good |
|
|
