| Comunismul si efectele lui |
In ce mod ne-a afectat comunismul? Este intrebarea la care vrea sa raspunda cercetarea de peste 10 ani a Laviniei Betea, stransa intr-un volum intitulat "Mentalitati si remanente comuniste".
de MIHAELA SUCIU
 Jurnalul National: Ce anume isi propune sa trateze cartea dvs., "Mentalitati si remanente comuniste"?
Lavinia Betea: Cartea pe care o vedeti astazi a pornit de la o intrebare pe care mi-am pus-o in 1990: ce efecte au avut cei 45 de ani de comunism asupra noastra? Investigatiile pe care le comporta raspunsul la aceasta intrebare au fost greoaie. Mi-au luat 10 ani din viata. Abia cu aceasta carte pot spune ca am ajuns sa pot da un raspuns, iar acest raspuns mi-a adus niste surprize destul de mari.
In ce sens?
Ma gandeam ca toate relele de care suferim din 1990 incoace sunt cauzate de comunism. Ele sunt evidente in comportamentele economice, in maniera nefericita in care se raporteaza romanul la timp, in fatalismul manifestat de romani, in faptul ca asteapta ca totusi cineva, mai putin ei, sa-i ajute, in credinta ca nu pot izbuti singuri. Mi-am dat seama ulterior ca, in fapt, comunismul nu a facut decat sa pastreze, sa accentueze anumite mentalitati deja existente. Care sunt remanentele comunismului?
Una ar fi cea legata de decretul antiavort care a functionat intre 1966 si 1989. In statisticile la nivel mondial, de 35 de ani incoace, procentul abandonului familial a ramas neschimbat in Romania. O alta remanenta este cea a comportamentului politicienilor nostri, care sunt logoreici, asemeni lui Ceausescu, si la fel de iresponsabili in promisiuni. La televizor vedem de asemenea savanti amatori care-si dau cu parerea despre orice subiect, asemeni propagandistilor comunisti.
Un paradox in imaginea lui Ceausescu era ca se voia in acelasi timp primul miner al tarii, omul muncii de jos si academician…
Intr-adevar, Ceausescu era personalitatea multilateral dezvoltata. De aici avem mai multe remanente. Una dintre ele ar fi ceea ce se intampla in sistemul romanesc de invatamant. Dupa ideea parintilor precum intelectualul nu munceste prea mult, toata generatia tanara a Romaniei a intrat in facultati cu acest gand. Munca fizica este considerata degradanta, dupa ce fusese elogiata atat de mult. Aceasta imagine a lui Ceausescu multilateral genereaza la randul ei aspiratia catre cultura generala. Inca se crede ca e nemaipomenit sa fi citit nu stiu cate carti, dar problema este ce faci cu ceea ce ai citit. De ce nu pui aceasta informatie in miscare? Suntem poate populatia cea mai scolita a Europei, insa acest nivel inalt de scolarizare nu se vede in comportamentele economice si sociale.
In ce evenimente, gesturi etc. se reflecta inca mentalitatile comuniste?
In credinta ca societatea trebuie sa rezolve problemele individului, in anihilarea gandirii. Oamenii nu gandesc despre viata lor, asteapta niste solutii globale din partea altora. Asteptarile oamenilor ca institutiile, partidul, conducatorul sa le rezolve problemele sunt toate remanente ale regimului comunist. Acestea sunt realitati pe care trebuie sa le acceptam, sa ne infruntam trecutul, oricat de neplacut ar fi. De ce sa ne infrumusetam trecutul? De ce sa spunem ca Stefan cel Mare a castigat o batalie daca el a pierdut-o? Cui folosesc aceste minciuni?
Orgoliului national?
Care orgoliu? Daca eu spun despre mine ca sunt o fiinta teribil de frumoasa si desteapta, la ce va foloseste dvs. care ma priviti in fata, ma vedeti, puteti sa ma evaluati? Inca un lucru tipic romanesc este faptul ca noi avem timp sa vorbim despre viata personala. La serviciu, cu vecinele, se petrece un fel de psihoterapie de grup. Nu o sa vedeti in Austria acele bancute din fata caselor de la tara unde se asaza satenii ca sa vada cine trece, daca e insotit. Acest comportament tine tot de regimul comunist – viata personala a omului intra in regimul critic de partid cu tot cu sotie, copii sau amanta. Se faceau sedinte de partid cu un mecanism tipic: era o ordine de zi, se dezbatea planul de productie, apoi nu stiu ce nou document de partid, apoi erau pusi in discutia colectivului niste tovarasi, care-si prezentau ca la anumite sedinte de terapie de grup ce-au facut, cum au facut, apoi luau cuvantul ceilalti, ii criticau si le recomandau ce ar avea de facut. Personajele din folclor spun multe despre mentalul colectiv. Pacala este un tanar plin de calitati, cu o istetime extraordinara folosita sa-i pacaleasca pe altii, apoi e nevoit sa fuga de razbunarea celor pe care i-a pagubit. Acest lucru arata felul de a ne cheltui mintea doar de dragul de a arata ca o avem.
Sustineti ca sistemul s-a prabusit si pentru ca oamenii din jurul lui Ceausescu nu mai erau conectati la realitate.
Singurul gand al acestor oameni era sa placa lui Ceausescu, prin urmare se decuplasera de la social. Ei spuneau ca Ceausescu este poporul. Fals, de vreme ce la ultimul Congres fusese ales in unanimitate, iar dupa o luna a fost executat in urma unui proces stalinist. Cei doi au fost transformati in tapi ispasitori, asupra lor au fost aruncate toate relele de care suferea Romania, or, in aparitia si mentinerea unui astfel de sistem sunt culpabili toti cei care fac parte din el.
MEMORIA COLECTIVA
Potrivit spuselor doamnei Betea, la noi, ortodoxia, amprenta a mentalului colectiv, cultiva fatalismul de tipul "lucrurile se intampla asa pentru ca asa trebuia sa se intample, iar eu nu am de ce sa intervin". In psihologie, genul acesta de atitudine se numeste "ipoteza lumii juste", distorsiune a gandirii prin care atribuim o cauzalitate fireasca asupra a ceea ce se intampla.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-06-03 10:50:54 |
 Postata de 2good |
|
|
