| Cercetatori, mafioti si servicii secrete, pe urmele Tablitelor dacice de la Sinaia (III) |
Dumitru Manolache
Dupa ce in primele doua episoade am prezentat miza stabilirii adevarului despre placutele de plumb de la Sinaia, ipoteza falsurilor, suspectatii de fals si interesele unor cercuri pentru sustinerea acestei variante, astazi continuam cu alte informatii incendiare: Hasdeu iese din joc; descoperirile profesorului Boroneant confirma autenticitatea placutelor; Carol I si tenebroasa istorie a Tezaurului de la Sinaia
Retinerile Aurorei Petan fata de «falsurile lui Hasdeu»
- aceste falsuri i se atribuie lui Hasdeu, deoarece placile, pe langa foarte multe ilustratii, contin o limba. Ori, la vremea respectiva (secolul al XIX-lea), in afara de Hasdeu, nimeni nu avea cunostinte atat de temeinice incat sa inventeze o limba atribuita dacilor. Daca admitem ca a existat un falsificator, acela trebuie sa fi fost chiar mai genial decat Hasdeu; - se stie ca doar Hasdeu detinea cunostintele necesare crearii unei limbi si a unei arhive atribuite dacilor, mai ales ca el era foarte pasionat de substrat. El este cel care, scotand in evidenta exagerarile scolii latiniste, a studiat temeinic ce s-a putut studia pe vremea lui, din substratul dacic. Hasdeu atribuie dacilor un alfabet folosit de secui in secolul al XIII-lea. El presupunea ca daca secuii aveau un alfabet la acea vreme, acestia trebuie sa-l fi gasit acolo, in Ardeal, si ca el trebuia sa fie continuarea alfabetului dacilor.
- alfabetul secuilor nu are nici o legatura cu alfabetele de pe placi, care sunt, predominant, grecesti.
Daca Hasdeu ar fi facut aceste placi, nu ar fi folosit alfabetul grec, el fiind convins ca acel alfabet al secuilor este dacic.
- inainte de a descoperi alfabetul secuilor, Hasdeu presupunea ca Deceneu, conform lui Iodanes, ar fi stat o vreme in Egipt, de unde ar fi adus un alfabet. Deci, a avut o ipoteza anterioara alfabetului secuiesc; limba din placi nu seamana cu substratul limbii romane. Nu exista cuvinte din substratul limbii romane, nu exista fenomene atribuite substratului. Ori, Hasdeu, care studiase substratul, n-ar fi ratat ocazia de a introduce niste elemente, clar de substrat, in aceste placi.
Prof. dr. Vasile Boroneant:
- plumbul se producea in perioada dacilor. In santierele arheologice de la Chitila si Arad am descoperit lingouri mici de plumb, marcate discret, ceea ce dovedeste ca acest metal se comercializa in perioada daco-romana.
- o parte din semnele de pe tablitele de plumb, publicate de domnul Romalo - cele considerate de categoria C - se regasesc si pe mandibulele de cal, precum si pe alte oase descoperite de mine la Chitila. Pe tablite, alaturi de scrisul cel mai vechi, apar si figuri umane. La fel si pe unele oase descoperite de mine. Pe unul dintre ele apare imaginea probabila a unui cavaler. Pe un omoplat de boviteu este redata imaginea unui barbat cu barba, dupa modelul celor intruchipate pe monedele de epoca, adica de secolele II-V d. Hr.;
- imaginile si scrisul de pe oase apar impreuna, ca pe tablitele de plumb despre care discutam. Pe una dintre fetele unui os, textul scris incepe cu o monograma. Aceste elemente ma fac sa cred ca scrisul si imaginile de pe oasele de la Chitila pot fi contemporane cu unele dintre cele de pe tablite;
- in cercetarile lui Misu Davidescu, desfasurate la castrul Hinova din Mehedinti, apare pe un fragment de vas o scriere care se aseamana cu cea de pe tablitele de la Sinaia, dar si cu o parte din semnele de pe oasele de la Chitila;
- cred ca in spatiul carpo-dacic s-au practicat mai multe incercari de exprimare alfabetica, de catre initiatii epocii;
- in literatura orala si etno-folclorica romaneasca s-au pastrat traditii pe care le gasim consemnate pe raboajele pastorilor, pe bisericile de lemn, pe zidurile cetatilor, in insemnarile plutasilor de pe Valea Muresului si Bistritei, sau in cele ale solomonarilor (n.n., Iordanes sugereaza vag ca sacerdotii daci cunosteau o forma de scriere initiatica similara druizilor, cu functie de pastrare a tezaurului spiritual. Solomanarii au fost descendentii unei anumite trepte sacerdotale dace, care cunostea tainele unui scris initiatic, ca forma de codare a tezaurului magic);
- dacii au avut o scriere, care are legatura cu cea liniara de tip A si B, care a contribuit la formarea si inchegarea alfabetului grec, latin si a altor alfabete din arealul oriental si sud-est european;
- unele semne de pe tablitele de plumb, ca si unele de pe oasele de la Chitila, se regasesc si in Biblia lui Wulfila. Este vorba de cele monogramate, de la sfarsitul paginilor (n.n., Savantul belgian Bonaventura Vulcanius Brugensis analizeaza in cartea sa "Despre literele si limba getilor sau gotilor", publicata in 1957 la Lyon, mai multe alfabete zis gotice, prin comparatie cu cel getic, primitv. El marturiseste ca s-a inspirat din lucrarea altui savant- Arhiepiscopul de Uppsala, Joanes Magnus Gothus- intitulata "Istoria tuturor regilor goti si finlandezi", publicata la Roma in 1554, in care se prezenta, pentru prima data, alfabetul getic. In aceasta lucrare, se demonstreaza ca Episcopul Wulfila (303-383 d.Hr.) a inventat alfabetul gotic, inspirandu-se din cel getic, dupa care a tradus Biblia, lucrare cunoscuta sub numele de "Codex Argentus").
Adrian Bucurescu:
- in interpretarea mea, o dovada a faptului ca informatiile nu sunt "facaturi" o reprezinta urmatorul exemplu: din textele de pe placute reiese ca Deceneu l-a tradat pe Burebista si a contribuit la asasinarea lui. Acest amanunt nu avea cum sa se cunoasca de eventualii falsificatori, cum nu se stie nici acum;
- Diegis, despre care se stie ca era fratele lui Decebal, cum au scris istoricii latini, era, de fapt, fiul cel mare al regelui Decebal, iar Vezinas, considerat mare preot de aceiasi istorici, era fiul cel mic al lui Decebal;
Proba Oxford
In anul 2003, au fost extrase mostre din cele 35 de placi care se afla neinventariate la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan", si analizate la Institutul de Fizca Nucleara. Rezultatele au indicat, fara dubiu, ca este vorba despre plumb de tipografie, din secolul al XIX-lea. Au fost facute comparatii cu medalii de plumb din vremea lui Cuza si compozitia este identica. Este, sigur, plumb modern, care confirma teoria copiilor. In anul 2002, a fost trimis la Oxford, sectia "Materiales Science-Based Arheology Group, Oxford University", spre cercetare, un fragment din piesa numerotata de Romalo cu numarul 23 si un fragment de scoaba de plumb, din zidul cetatii Sarmizegetusa, pusa la dispozitie de prof. dr. Ion Glodariu, datata sigur secolul I d.Hr. Concluzia profesorului dr. Peter Northover a fost ca proportia de plumb si cea de antimoniu din scoaba din contextul dacic si cele din fragmentul din placuta 23 sunt aproape identice, ceea ce dovedeste autenticitatea celei din urma. Romalo a presupus ca piesele din plumb au fost acoperite cu un fel de matrita din folie de aur, in care s-a imprimat cu poansonul si in care s-a turnat plumb, iar folia a acoperit miezul de plumb. Expertii de la Monetaria Statului, care au fost consultati, considera ipoteza lui Romalo neplauzibila, pentru ca multe piese au dimensiuni mari, si o folie de aur, ca sa fie poanserata, trebuie sa fie foarte subtire, ceea ce ar fi insemnat sa nu mai poata suporta greutatea plumbului.
Analizele de la Institutul de Fizica Nucleara au demonstrat ca exista, intr-adevar, impuritati, dar numai la suprafata pieselor: cupru, argint si alte metale, in cantitati foarte mici, care ar putea sa provina din contaminarea cu matritele sau din contaminarea cu obiectele impreuna cu care au fost depozitate. In interiorul pieselor, insa, este plumb aproximativ 98 % pur, cu adaos de staniu, formula tipica pentru plumbul de tipografie de secol XIX. In aceste conditii, rezultatul analizelor de Oxford ar putea fi real, doar daca masuratorile au fost facute in interiorul mostrei, nu la suprafata.
Specialisti de la Monetarie considera ca este putin probabil ca in antichitate sa se fi facut asemenea piese din plumb, ceea ce intareste ideea ca ele sunt doar niste copii din secolul al XIX-lea, dupa piese originale.
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2005-06-02 10:06:05 |
Postata de 2good |
|
|