| Iasiul, amenintat de integrare |
"Capitala culturala" a Romaniei trebuie sa intretina vreo 350.000 de suflete si cu altceva decat faima artistica sau hrana intelectuala. Insa, integrarea ameninta cu seceta inca o data economia din centrul Moldovei. Forta de munca ieftina si facilitatile de peste Prut, risca sa faca din integrare un dezavantaj pentru Iasi.
de DANA CIOBANU, DORU COBUZ
 Municipiul resedinta de judet, Iasi este situat in nord-estul Romaniei, mai exact la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica, pe malul raului Bahlui. Se intinde pe sapte coline domoale, asemenea orasului Roma. Are o populatie de 350.000 locuitori si aduna toamna de toamna inca aproape 60.000 de studenti.
Reteaua de sosele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre tarile foste membre ale U.R.S.S. Locatia favorabila, dar si potentialul economic al judetului ar putea face din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri. Avantajul s-ar putea insa transforma intr-un punct sensibil atat timp cat ridicarea costurilor cu forta de munca, precum si avantajele oferite de Zona Economica Libera Ungheni (Republica Moldova) ar putea determina migrarea micilor intreprinderi dincolo de Prut.
ECONOMIE. Platforma industriala a orasului Iasi este a doua ca marime din tara. Sau mai bine zis a fost, caci intreprinderile de aici s-au specializat, in epoca de tranzitie, in produs someri. Privatizari intarziate sau date peste cap au facut ca, aproape fara exceptie, fostele mandrii ale economiei socialiste sa treaca prin perioade foarte grele.
Principalele ramuri industriale prezente in Iasi sunt: industria textila (cu peste 300 de firme), industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria alimentara, industria lemnului si a mobilei, echipamente electrice si electronice, constructii civile si industriale, transporturi, turism si altele. Dar adevarul este ca, probabil, cea mai profitabila si prolifica activitate este acum educatia – in oras se gasesc nu mai putin de 11 institutii de invatamant superior, dintre care remarcam Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", cea mai veche din tara (1864).
COSTURI. Un alt mare risc pentru agentii economici ieseni il reprezinta un alt cost indirect al integrarii: politica de mediu. Pentru a face fata rigorilor normelor de mediu europene, cele mai mari societati din judet trebuie sa investeasca in jur de 30 milioane de euro. Agentia Judeteana de Mediu Iasi a facut un raport care a evaluat situatia din judet, in conformitate cu negocierile incheiate anul trecut de Romania cu Uniunea Europeana, la Capitolul 22. In cazul in care societatile nu vor efectua investitiile respective, risca sa-si inchida portile dupa integrare. Cele mai mari eforturi vor trebui depuse de catre CET, regia de termoficare a municipiului, care pentru a respecta conditiile europene de mediu, va fi nevoita sa investeasca pana in 2007 circa 14 milioane de euro. Cea mai mare parte dintre operatorii industriali ieseni au un cuantumul mult mai mic al investitiilor in tehnologii pentru un mediu curat, deoarece si-au inchis o parte dintre capacitati din cauza ca nu erau eficiente.
JUDETUL IN CIFRE
Resedinta judetului – municipiul Iasi, cu 350.000 de locuitori.
Alte orase – Pascani, Targu Frumos, Harlau
Populatia judetului – peste 842.000 locuitori.
Suprafata judetului: 5.476 km2, al doilea din tara dupa judetul Prahova
Vecini: Republica Moldova (est), judetele Botosani (nord), Suceava (nord-vest), Neamt (sud-vest), Vaslui (sud)
Ocuparea populatiei: industrie – 24%, agricultura – 36%, constructii – 4,2%, transporturi – 4,4%, comert – 12,9%, educatie – 6,7%, sistem sanitar – 4,2%, servicii – 5%, altele – 2,6%.
Relieful judetului este deluros. In partea centrala si nord-estica, pe jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui.
SAPTE MANASTIRI PE SAPTE COLINE
Ne e usor sa vorbim despre tara noastra, si mai usor despre locurile in care ne-am nascut sau pe care le-am vizitat de multe ori, ghidati de prieteni. Ce vede in judetul Iasi, ce poate povesti un cetatean al Uniunii Europene, fara ghid, fara masina "la scara", intr-o zi in care e doar un turist ratacit? Un turist cu un deosebit simt al aventurii, pentru ca se incapataneaza sa vada mandretile iesene deplasandu-se cu tramvaiul, rata, maxi-taxi-ul, trenul si caruta. Receptionera de la hotel ii stie pe turistii astia. II va recomanda aventurierului cateva manastiri celebre in judet. Mai intai, pe cele sapte care aduc capitala Moldovei mai aproape de Dumnezeu. Catedrala mitropolitana, al carei stil arhitectonic aminteste de biserica "Trinita del Monte" din Roma si in care odihnesc moastele Sfintei Parascheva. La Bucium, unde ajungi fara sa te indepartezi de oras, se afla si casa de liniste a Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Daniel. In centrul municipiului, se inalta Manastirea Trei Ierarhi, unde-si dorm somnul de veci voievozii Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si domnul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Manastirea Golia, care, in caracterizarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, imbina "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc", sparge cerul cu turnu-i impunator. Nu poti ocoli "mama manastirilor moldovenesti", Galata, nici Sf. Teodora, a carei biserica este capela studentilor la Teologie, ori Manastirea Cetatuia, din al carei turn "Cina Pelerinilor" poate fi admirat, panoramic, Iasiul. Nu s-a saturat turistul UE de manastiri? Mai are judetul. Manastirea Frumoasa, unica prin faptul ca maicutele sunt cele care oficiaza slujbele, Manastirea Hadambu, care adaposteste o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni, Manastirea Barnova ori Manastirea Dobrovat, ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare, si multe altele.
MANDRIE
In Iasi au trait, au studiat si au activat oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat, de-a lungul timpurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, G. Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Costache Negruzzi, Emil Racovita, dar si singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade. Iar lista in intregimea ei este mult mai mare. Acestia au adus Iasiului un renume puternic, care dupa transformarea acestuia intr-un puternic centru universitar i-au imbogatit capitalei moldovene corola de centru cultural al tarii.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-05-31 13:39:32 |
 Postata de 2good |
|
|
