| Canada, El Dorado al crescatorilor de albine |
Experienta e atuul cel mai important pentru a lucra ca apicultor in Canada. Romanii care ajung acolo muncesc cativa ani la proprietarii de albine, strang bani si afla reteta succesului. Apoi pornesc afacerea pe cont propriu si se imbogatesc.
de CRISTINEL C. P
 Cei mai multi nu se mai intorc in tara. Ieseanul Viorel Lungu, partas si el la o astfel de experienta, explica ce simte si cum traieste un roman in Canada, ce gandesc canadienii despre noi si cum e sa lucrezi la o stupina "tehnologizata" in tara frunzei de artar.
Taraba cu miere e inghesuita in colt. Borcanele, stivuite milimetric, stau ca la o expozitie. Fara vanzare. Negustorul casca plictisit, sprijinindu-si coatele de genunchi. Cand si cand arunca priviri deocheate precupetelor durdulii. A livrat un borcan pe la ora 11:00, apoi nimeni n-a mai intrebat. Cu toate ca in piata forfota e in toi, apicultorul e intotdeauna omul care are timp pentru orice. E un fel de extraterestru, o creatura picata din cer in mijlocul unui furnicar plin de oameni ocupati, ce cauta orice, numai un biet, dar "sfant" borcan cu miere nu. Pentru multi romani, mierea a devenit un aliment de lux. Nu se cumpara miere pentru ca nu suntem invatati s-o consumam. Nemtii, de pilda, consuma anual 3,5 kg de miere, in vreme ce un roman se hraneste cu doar 40 de grame pe an... Deznadaj-duiti, apicultorii, altadata printre cei mai prosperi romani, au cautat solutii. Statul nu prea i-a ajutat, asa ca unii au gasit salvarea peste hotare. De exemplu, in Canada, unde reusesc sa faca "apicultura adevarata". "Foarte important este si accesul usor la credite cu dobanzi mici, cu ajutorul carora se pot achizitiona utilaje performante", subliniaza Viorel Lungu.
ROMANII – PRICEPUTI SI MUNCITORI. Viorel Lungu face parte dintr-o familie de apicultori ieseni cu traditie. De anul trecut lucreaza in Canada, tot la un moldovean, care, la inceputul anilor ’90, a plecat sa munceasca in domeniul apiculturii. Acesta a strans bani si a vazut ca se descurca si pe cont propriu. Dupa cativa ani a cumparat teren, a inaltat zeci de stupine si a ajuns acum sa aiba sute de familii de albine. Si castiguri de milioane de dolari. "Patronul meu roman a ajuns printre cei mai puternici apicultori din Canada. Insa nu numai el are succes, performante deosebite au realizat si altii, pentru ca romanii sunt foarte priceputi, inteligenti si au vointa si putere de munca uriase", precizeaza Viorel Lungu. "Munca in apicultura se desfasoara practic la fel ca in Romania. Dar gradul de tehnologizare ridicat face ca lucrul cu albinele si cu produsele apicole sa fie unul mai performant in Canada, pentru ca utilajele fiabile aduc calitate si eficienta", adauga Viorel Lungu.
Pe langa canadieni, in majoritate inalti si obezi, Viorel, scund si cu trasaturi marunte, e o figura aparte. Mic, cu parul rasfirat, barbatul pare un copil neastamparat, desi a trecut de mult pragul adolescentei. "Am avantajul ca sunt mai slabut, mult mai slab decat ei, si de aceea sunt si iute, fac treburile repede si bine. Am si foarte multa experienta in domeniu. De aceea am si plecat usor in Canada, mai ales ca am avut si recomandarea forurilor de specialitate", subliniaza Viorel. Tanarul apicultor s-a minunat de ce a putut sa vada in strainatate. "Am fost la o persoana care avea 4.000 de stupi – asa ceva nu se poate in Romania. Linie de extras miere ultramoderna, toate utilajele posibile, extrem de performante, totul mecanizat. Nu-ti imaginezi ca poate exista asa ceva. Cu tehnologia de acolo, un apicultor poate intretine de unul singur 700-800 de stupi. Castiga anual circa 2 milioane de dolari. Astfel de apicultura vreau sa fac si eu; e adevarat ca e greu de patruns pe piata, dar, incet-incet, se poate, a demonstrat-o patronul meu roman, dar si altii", arata ferm Viorel Lungu.
LEUSTEAN DE TORONTO. Viorel spune ca a ajuns sa mearga mai des la biserica in Toronto decat acasa. Duminica, tot romanul se indreapta catre un lacas de cult. Pe satelit si prin cablu se prind mai toate posturile noastre. Comunitatea romaneasca este foarte unita. "Gasesti si foarte multe magazine si restaurante cu specific romanesc. Inauntru ai impresia ca esti ca acasa: de la ospatarul care intarzie si pana la muzica, toate sunt autentic romanesti. Preparatele oferite sunt cele traditionale: sarmalute, tochitura, ciorba de burta, mici si bautura romaneasca. Am gasit, de exemplu, chiar vin de Cotnari, poti sa cumperi si apa minerala Borsec sau Fanta, pentru ca acolo nu se fabrica Fanta." Viorel a gasit in Canada un adevarat microunivers romanesc. "Exista un magazin, aprozar, chiar asa se cheama, unde gasesti pana si leustean. De asemenea, varza ecologica de Braila si Buzau, zacusca, muraturi, bors Magic, faina de mamaliga, care este folosita de canadieni pentru alte preparate."
Viorel Lungu s-a acomodat repede atat cu romanii din breasla sa si in comunitatea romaneasca din Toronto, unde isi desfasoara activitatea, cat si in intreaga Canada. "N-am vazut derbedei romani pe acolo. Am fost si la petreceri romanesti, la care se bea moderat, nu ca in Romania. Canadienii, chiar daca par un picut mai reci, sunt foarte saritori, te ajuta imediat daca ai nevoie. Sunt cinstiti si-si respecta cuvantul dat. Au un dram de civilizatie in plus, pentru ca, trebuie spus, cuvinte ca escrocherie, hotie, minciuna la ei sunt scoase din uz. Odata am uitat o geanta in strada cateva ore si cand m-am intors era tot acolo, nu se atinsese nimeni de ea!" Un singur lucru nu i-a placut lui Viorel: fizicul canadienilor. Nu s-ar fi insurat in Canada nici sa-l pici cu ceara. Canadiencele sunt urate si grase. "Toti la 18 ani sunt obezi din cauza alimentatiei, au de la 100 de kilograme in sus."
Viorel spune ca doreste sa ajunga un apicultor respectabil in Canada. "Dupa acest al doilea stagiu acolo, pentru ca mi se reinnoieste contractul si am permis de munca, vreau sa strang niste bani si sa cumpar mai multi stupi si utilaje. Vreau sa obtin credite si sa ma dezvolt."
FARA BIROCRATIE. Secretul succesului in afaceri cu miere si produse apicole in Canada este unul simplu. "La ei se consuma foarte multa miere. Achizitiile de produse apicole se fac pentru cantitati ce merg de la 50 de tone in sus. In Canada exista bere cu miere, exista biscuiti, pasta de dinti, feluri de mancare care contin miere. Iti poti permite sa fixezi ce pret vrei si nu prea se negociaza, pentru ca lumea are bani. Si castigi din apicultura."
Si piata e diferita de cea de la noi. "Pur si simplu se inchide o strada, nu exista mafia pietei, poti fi chiar tu organizator, maine e altul si te inscrii pe listele celui care e sef si spui ce vrei sa vinzi. Iti cer niste acte, nu prea multe, si te duci si-ti faci nestingherit treaba, fara prea multe complicatii. Tu stabilesti pretul pe care il vrei si te descurci cum poti. Nu stai cu mierea in soare cum se intampla in pietele din Romania. E o alta lume, un alt taram, o alta viata."
Canada este taramul unde Viorel si apicultori ca el doresc sa munceasca si sa castige. Sa ajunga milionari in dolari.
CASTIG
"In Canada, cu pretul de angro luat pe un kilogram de miere de albine cumperi 17 litri de benzina. In Romania, cu banii obtinuti pe aceeasi cantitate achizitionezi cam 1,6 litri dintr-un astfel de carburant. Adica de 10 ori mai putin!"
PERFORMANTA
"Am fost la o persoana care avea 4.000 de stupi – asa ceva nu se poate in Romania. Linie de extras miere ultramoderna, toate utilajele posibile, extrem de performante, totul mecanizat. Nu-ti imaginezi ca poate exista asa ceva. Cu tehnologia de acolo, un apicultor poate intretine singur 700-800 de stupi" - Viorel Lungu, apicultor
MANDRIA DE A FI ROMAN
In "Tara frunzei de artar" autoritatile sunt intransigente cu cei care comit ilegalitati. "Daca faci o prostie, te prind imediat si in secunda urmatoare te pun in avion si te trimit acasa." Sa spui ca esti roman in Canada e o mandrie, nu ca in Italia sau in Spania. "Suntem foarte bine vazuti, chiar mai bine decit celelalte nationalitati, decat asiaticii, spre exemplu. Romanii sunt perceputi ca niste oameni inteligenti si priceputi. Pentru ca foarte multi romani care ajung acolo au studii superioare si sunt talentati in domeniile lor.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-05-31 12:12:45 |
 Postata de 2good |
|
|
